Structura populației
În 2005: Populația totală = 82 milioane germani și imigranți, potrivit datelor publicate de Ministerul de Interne în 2005 Cetățeni germani= (91%) Germani fără imigranți: (81%) 66.7 milioane Cetățenii germani naturalizați: (10%) Străinii fără cetățenie germană: (9%) Grupul turcilor și kurzilor originari din Turcia = (2.1%) 1,713,551 Alte naționalități fără cetățenia germană = (6.7%) În jur de 5 milioane (incluzând sârbi (468,218), italieni (528,318), polonezi (384,808), greci (294,891) etc., între care arabi
La 31.12.2021, din populația estimată de 83.237,1 mii locuitori, cetățenii germani erau 72.344,1 mii locuitori.
De cetățenie necunoscută erau 191,2 mii locuitori, iar apatrizi 11,2 mii.
Dintre străinii fără cetățenie germană (10.690,7 mii), cele mai reprezentate cetățenii erau (mii locuitori):
- albaneză: 88,4
- bosniacă: 214,5
- bulgară: 390,0
- franceză: 118,9
- croată: 403,8
- greacă: 325,3
- italiană: 581,5
- lituaniană: 53,8
- nord-macedoneana: 128,9
- olandeză: 132,6
- kosovară: 181,9
- austriacă: 164,9
- poloneză: 773,4
- portugheză: 124,2
- româna: 794,9
- slovacă: 56,7
- rusă: 237,8
- spaniolă: 166,1
- turcă: 1.312,8
- cehă: 57,6
- ungară: 191,4
- ucraineană: 138,2
- britanică: 70,0
- sârbă: 199,3
- eritreeană: 70,9
- nigeriană: 70,6
- marocană: 77,1
- braziliană: 50,7
- americană: 120,2
- afgană: 266,9
- vietnameză: 98,0
- indiană: 166,3
- irakiană: 238,8
- iraniană: 114,6
- siriană: 834,9
- thailandeză: 55,5
- chineză: 134,6
Alte naționalități europene bine-reprezentate erau letonienii (37,7 mii) , moldovenii (36,6 mii), elvețienii (42,2 mii).
Alte cetățenii U.E. erau deținute de 150,3 mii persoane. Alți europeni (inclusiv Georgia, Armenia și Azerbaijan) erau 279,1 mii, africani 367,7 mii, din Asia 348,6 mii, din America 134,1 mii.
În 2008, 18,4% dintre germanii de toate categoriile de vârstă și 30 % dintre copiii germani aveau cel puțin un părinte născut în străinătate. Vârsta medie a cetățenilor germani cu un părinte născut în străinătate era 33,8 ani, în timp ce vârsta germanilor cu ambii părinți născuți în Germania era de 44,6 ani.Statistisches Bundesamt Deutschland (Biroul Federal de Statistică), Leichter Anstieg der Bevölkerung mit Migrationshintergrund (Ușoară creștere demografică a populației originară de peste hotare). Pressemitteilung (Comunicat de presă) Nr. 105 din 11.03.2008
La 31.12.2021, populația rezidentă în gospodării a Germaniei era de 82.203 mii de locuitori. Dintre aceștia 59.802 mii nu aveau istoric de migrație, iar 22.400 mii (27,2%) erau imigranți și descendenți ai lor cât și "repatriați târziu" (2.680 mii, 3,3%), adică persoane de etnie germană din fostul bloc comunist care au primit cetățenie germană (de exemplu sașii din România) plus soții și copiii lor.
Imigranții erau 14.014 mii persoane (8.906 mii străini și 5.108 mii germani), iar descendenții lor erau 8.386 mii (1.686 mii străini și 6.700 mii germani).
După țara de naștere sau a părinților, cei 22,4 milioane de locuitori cu istoric de migrație aveau origini in următoarele țări (în mii persoane) :
- Turcia: 2.757 (la fel ca în 2020)
- Polonia: 2.185 (2.060 în 2020)
- Rusia: 1.306 (1.225 în 2020; majoritatea germani repatriați)
- Kazahstan: 1.255 (majoritatea germani repatriați)
- Siria: 1.053
- România: 1.015 (953 în 2020)
- Italia: 927 (912 în 2020)
- Kosovo: 464 (443 în 2020)
- Croația: 424 (417 în 2020)
- Irak: 362
- Afghanistan: 337
- Serbia: 330 (351 în 2020)
- Bulgaria: 306 (273 în 2020)
- Maroc: 250
- Spania: 236 (256 în 2020)
- Vietnam: 201
Alte 4.018 mii persoane aveau origini din alte țări din Europa, 1.887 mii, din alte țări din Asia (inclusiv cele 3 țări caucaziene) și Oceania, 818 mii, din alte țări africane, iar 660 mii, din țări de pe continentul american. Pentru 1.609 mii persoane originea nu era specificată (inclusiv apatrizi și persoane cu părinți din țări diferite).
În 2020, persoanele cu istoric de migrație erau în număr de 21.885 mii din populație de 81.861 mii locuitori rezidenți în gospodării.
Dintre aceștia, 13.592 mii erau imigranți, din care 4.866 cetățeni germani (2.509 mii repatriați, 1.968 mii naturalizați, 71 mii adoptați și 317 mii născuți germani - din care 144 mii cu ambii părinți cu istoric de migrație).
Dintre cei 8.293 mii descendenți de imigranți, 6.696 mii erau germani. Dintre germani, 602 mii erau naturalizați, 17 mii erau adoptați și 6.077 erau născuți germani (din care 2.468 mii cu ambii părinți cu istoric de migrație). Dintre aceste 6,1 milioane , 1.929 mii aveau istoric de migrație nedeterminabil în mod consistent (din care 335 mii cu ambii părinți cu istoric de migrație)
Origini din U.E. aveau 7.475 mii persoane. În afara țărilor de origine enumerate mai sus pentru 2021, alte țări de origine din U.E. erau Franța (247mii), Grecia (467mii), Olanda (255 mii), Austria (430mii), Portugalia (183mii), Cehia (217mii), Ungaria (296mii), altele (509 mii).
Origini din restul Europei (inclusiv Turcia): 6.323 mii, din care alte țări în afara celor enumerate mai sus pentru 2021 erau Bosnia (498mii), R.Moldova (89mii), Macedonia de Nord (154mii), Ucraina (325mii), Marea Britanie (176mii), altele (305 mii).
Origini din Africa: 993 mii, din care Maroc 231mii, restul Africii de Nord 215 mii.
Origini din Orientul Apropiat, Mijlociu, Caucaz si Asia Centrală: 3.275 mii, din care Kazahstan (1.133mii), Siria(1.022mii), Irak(321mii), Iran (264mii), Liban(139mii).
Origini din restul Asiei: 1.417 mii, din care Afghanistan(309mii), China(195mii), India(176mii), Vietnam(185mii), Thailanda(118mii), Pakistan (106mii).
Origini din America de Nord: 236 mii(S.U.A: 211mii)
Origini din restul Americii: 408 mii (Brazilia: 109mii).
Persoanele cu origine străina nedeterminată sau nespecificată erau 1.030 mii, respectiv 694 mii din cele 21,9 milioane de persoane de origine străina, reprezentând o parte mare din cele 1,9 milioane de persoane cu cetățenie germană și descendente de imigranți pentru care originea străină era nedeterminabilă în mod consistent.
Astfel, din cei 19.639 mii de imigranți și descendenți de imigranți (21,9 mil.persoane cu origine străina minus 1.929 mii persoane cu origine străina nedeterminabilă consistent și 317 mii imigranți cu cetățenie germană născuți cu această cetățenie), cu origine din fosta Iugoslavie erau 1.956 mii, din țări intrate în U.E. începând cu 2004 erau 4.511 mii, din țări membre U.E. și înainte de 2004 erau 2.965 mii, 3.301 erau cu origine din țări din fosta U.R.S.S. (majoritatea germani repatriați), iar 6.906 mii erau din alte țări.
Conform aceleiași surse, în fosta RDG (cu excepția Berlinului de Est) , din populația de 12,3 milioane, 9% aveau origini străine (1,11 milioane locuitori), cu ponderi între 8,5% în Turingia și 9,3% în Saxonia.
În restul Germaniei (69,6 milioane locuitori), persoanele cu origine străina reprezentau 29,9% din populație (20,77 milioane), cu ponderi între 35,8% în Hessen și 18,3% în Schleswig-Holstein. Alte landuri cu ponderi peste 30% erau Bremen, Baden-Wurtemberg, Berlin, Hamburg și Renania de Nord-Westfalia.
Dintre landuri, populația imigrantă de 13.592 mii avea cea mai mare pondere în Bremen (24,9%) și depășea 20% în Berlin, Hamburg, Hessen și Baden-Wurtemberg. Ponderea cea mai mică era în Mecklenburg-Pomerania de Vest (5,8%). În fosta RDG (fără Berlin) ponderea imigranților era 6,3%, iar în restul Germaniei era 18,4%. În cel mai populat land, Renania de Nord-Westfalia, imigranții erau 18,6% din populație.
9,37% din imigranți erau din fosta Iugoslavie, 18,58% erau din fosta U.R.S.S. (majoritatea germani repatriați), 12,93% erau din țările membre U.E. dinainte de 2004, iar 23,78% din alte țări U.E.
Unele segmente de populație sunt denumite minorități naționale (nationale Minderheiten) și sunt autohtone (minorități naționale istorice): danezii, frizonii, romii și sintii (tot populație romă, dar care în țările germanofone au etnonimul sinti), precum și sorabii, o populație slavă de la frontiera cu Polonia și Cehia. Minoritatea daneză (de circa 50 000, conform unor surse guvernamentale) locuiește în cel mai nordic stat din Schleswig-Holstein, care se învecinează cu Danemarca. Frizonii se împart în două grupuri lingvistice: frizonii de nord și frizonii de est. Ei trăiesc pe costa de vest a statului Schleswig-Holstein și în Saxonia Inferioară, pe litoralul Mării Nordului, și pe insulele din largul coastelor germane de la Marea Nordului. Mare parte din populația frizonă de est trăiește în regiuni învecinate din Țările de Jos.
Sorabii (circa 60,000, care își mai vorbesc limba maternă) se află în regiunea Lusacia din statele Saxonia și Brandenburg (din estul Germaniei).
Sintii și romii au sosit în Germania din Evul Mediu. Au fost persecutați în timpul regimului nazist și mai multe mii au fost exterminați în lagăre de concentrare. Stabilirea cu exactitate a numărului acestei populații este dificilă, întrucât autoritățile pentru evidența populației nu păstrează datele privind etnia persoanelor cu cetățenie germană. În anii 1990, numeroși romi au imigrat din republici ale fostei Iugoslavii. În contrast cu populația sinti, cei mai mulți dintre romii imigrați recent nu dețin cetățenia germană și au statut de imigranți și refugiați politici.
După cel de-al doilea război mondial, 15 milioane de etnici germani au fost explulzați din teritoriile de Est a Germaniei, teritorii care fac parte din Polonia, Cehia, Lituania și Rusia. Într-un număr mai mic s-au refugiat în timpul războiului și imediat după terminarea lui etnici germani din Iugoslavia, Ungaria, România. Această populație strămutată a fost integrată în cele două state germane înființate îh 1949, RFG și RDG.
În deceniile ulterioare din țările est-europene au mai imigrat valuri de etnici germani, cele mai importante fiind din URSS, Polonia și România. Astfel, începând cu din 1960, etnicii germani din Polonia și URSS (în special din Kazahstan, Uzbekistan, Rusia și Ucraina) s-au strămutat în Germania occidentală. Nu puțini, pentru a-și ușura emigrarea, se mutau din republicile central asiatice în republici situate în vest, între care RSS Moldovenească.
În timpul perioada supranumită Perestroika și după desființarea Uniunii Sovietice, numărul imigranților a crescut puternic. O parte dintre acești imigranți sunt de origine mixtă. Timp de zece ani, între 1987 și 2001, un total de 1,981,732 etnici germani din fosta Uniune Sovietică au emigrat în Germania împreună cu peste un milion de negermani și rudele lor. Numărul persoanelor din Germania cu legătură țări din fosta Uniune Sovietică este apreciat la 4 - 4,5 milioane (preponderent germani, apoi slavi, evrei și cu origine mixtă).http://www.odessa3.org/journal/pohl.pdf Germania este acum a treia țară europeană în privința numărului de locuitori evrei.
În anul 2000, numărul cetățenilor germani cu ascendență africană era de circa 300.000 Nina Zimnik, Nicht jeder Deutsche ist automatisch weiß, în: cotidianul „Hamburger Abendblatt“, din 15. August 2000 dintre care jumătate cu cetățenia unui stat din Africa. Numeroși locuitori sunt originari din Tunisia și Maroc, însă de obicei aceștia nu se consideră afro-germani. În Germania există și un grup de circa 50.000 de indieni-germani. Vietnamezii constituie de asemenea un grup etnic numeros (cei mai mulți în estul Germaniei, unde o parte dintre ei au venit la muncă sau la studii în timpul regimului comunist).
Cele mai multe grupuri de altă etnie au imigrat în perioada postbelică în calitate de așa-ziși muncitori oaspeți (Gastarbeiter), recrutați ca forță de muncă îndeosebi în anii '50-'60-'70 din Italia, Grecia, Spania, Portugalia, Turcia. În RDG, categorii similare de străini au provenit preponderent din Vietnam, Mozambic, Cuba și Coreea de Nord. Populația evreiască din fosta Uniune Sovietică a sosit în cea mai mare parte dupa 1990-1991 (în special în Berlin).
Structura confesională