În fonetică, o consoană se numește africată sau semioclusivă dacă începe ca o consoană oclusivă prin blocarea fluxului de aer din canalul fonator și se termină ca o consoană fricativă prin eliberarea parțială și de obicei șuierătoare a aerului. Africata este o consoană a cărei rostire presupune combinarea a două mișcări articulatorii: închiderea completă a canalului fonator (implozia), specifică rostirii oclusivelor, urmată de o deschidere parțială a acestuia (strictură), ceea ce determină producerea unui zgomot de fricțiune. Africata este o consoană cu caracter complex a cărei articulație începe cu o ocluziune și se termină printr-o constricție semioclusivă.Academia Română, Dicționarul explicativ al limbii române, Editura Univers Enciclopedic Gold, București, 2016 În limba română standard/literară există trei consoane africate:
, ca în cuvântul face ; , ca în cuvântul fuge . , ca în cuvântul țară /'ʦ̪a.rə/, deși ar putea fi alveolar (). (de verificat)
Africate în alte limbi:
italiană: , ca în pizza (pizza); (de verificat) , ca în azzurro (albastru); (de verificat) germană: , ca în Apfel (măr); (de verificat)
Exemple : Consoană africată bilabial-labiodentală surdă : Consoană africată bilabial-labiodentală sonoră
Note
Africată, Consoană