Borșa (în ) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Borșa (reședința), Borșa-Cătun, Borșa-Crestaia, Ciumăfaia și Giula.

Date geografice Comuna Borșa este situată în zona Dealurilor Clujului, pe râul Borșa și se întinde pe o suprafață de 61 km2, având o populație de peste 1.500 de locuitori, dispuși în satul reședință de comună Borșa și satele Borșa-Cătun, Ciumăfaia și Giula.

Teritoriul comunei Borșa face parte din unitatea geomorfologică a Podișului Someșan, subunitatea dealurilor Clujului și a Borșei. Limitele ei se încadrează în bazinul hidrografic al pârâului Borșa, afluent stâng al Someșului Mic. Limita nordică o formează cumpăna de ape dintre valea Borșei și valea Lunei de Jos. Limita sudică se suprapune cumpenei dintre Borșa și valea Feiurdului. Relieful se prezinta sub forma unor dealuri care au înalțimi de până la 400-500 m (Orhei 410 m, Fătuica 460 m) cu structura monoclinală, rezultată prin eroziunea unei vechi platforme piemontalo-litorale cu văi în general largi, maturizate. Aflandu-se in regiunea limitrofa a Podisului Somesan, teritoriul comunei Borșa prezinta caractere de tranzitie din punct de vedere al reliefului, dar si din punct de vedere al celorlalte conditii naturale. In relief, aceasta tranzitie se pune in evidență prin disparitia treptata a caracterelor de platforma structural-erozive, pe măsură ce inaintează dinspre Ciumăfaia spre Borșa si, in continuare, spre Răscruci.

Demografie

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Borșa se ridică la 1.511 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 1.600 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (85,11%), cu minorități de maghiari (4,9%) și romi (3,11%). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (76,64%), cu minorități de greco-catolici (5,56%), reformați (4,96%), penticostali (3,18%) și baptiști (1,13%), iar pentru 7,08% nu se cunoaște apartenența confesională. Politică și administrație Comuna Borșa este administrată de un primar și un consiliu local compus din 9 consilieri. Primarul, , de la , este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:

Evoluție istorică

De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel:

Recensământul Structura etno-demografică a României Structura etnicăAnulPopulațiaRomâniMaghiariGermaniRomiAlte etnii 1850 2.781 2.177 480 1 76 47 1880 3.020 2.433 537 10

40 1890 3.370 2.686 624 14

46 1900 3.569 2.915 638 16

0 1910 3.602 2.882 674

46 1920 3.706 3.074 535

97 1930 4.229 3.617 530 5 23 54 1941 4.713 3.851 745 1 85 31 1956 4.457 3.961 496

0 1966 3.885 3.430 384 1 69 1 1977 3.291 2.897 313

80 1 1992 2.119 1.868 207 2 42 0 2002 1.868 1.653 164 1 50 0

Istoric Prima menționare documentară a satului Borșa este din 1216 sub denumirea de Bursa.Atlasul localităților județului Cluj, p. 94 A fost reședința plasei Borșa. Printr-un document emis de regele Ludovic I (1326-1383), datat 1337, satul Borșa este donat familiei nobiliare Bánffy, care va rămâne proprietara satului până la sfîrșitul celui de-al doilea război mondial.Liviu Stoica et all, p. 48. Numele Borșa, dupa parerea istoricilor, este de origine romano-slavă sau cumană. Datorită situației politice din Transilvania, denumirea localității Borșa a fost tradusă sub diferite forme în limba maghiară, însă a rămas rădăcina Borșa în orice traducere. Partea a doua a denumirii care apare în documentele maghiare este ,,horoszt’’ care în maghiară înseamnă pădurice, tufărie la genitiv adică ,,păduricea sau tufăria lui Borșa’’. Denumiri Satul Borșa din județul Cluj, pe parcursul istoriei a fost denumit în mai multe feluri. In 1216, Borsa este cunoscuta sub denumirea de Bursa. În 1322 Harasta Borza. Pentru anul 1315 Borșa este cunoscută sub denumirea de Villa Borsahrozta, în 1332 sub denumirea de sacerdos de Borsa, Borsa Horosta, în 1333 întâlnim satul sub denumirea de Borsa horozta, în 1334 Borsahorost. Mai târziu, satul este amintit în 1576, 1587-1589 cu numele simplu de Borșa sau Bors. În 1854 apare și numele românesc al satului Borșea. Denumirea oficială de Borșa este preluată în anul 1918 odată cu Marea Unire a Transilvaniei cu România.

Primari 1990-1992 Ioan Neagu 1992-2000 Aurel Crisan 2000-2004 Vasile Pop (PNL) 2004-2008: Ileana Boșneag (PSD) și (PDL) din 2008: Mariana Secară (PNL)

Lăcașuri de cult Biserica Ortodoxă. Biserica are un clopot, înca în funcțiune, pe care este inscripționat în limba slavonă: Acest clopot este al Borșenilor. Clopotul aparține borșenilor cel puțin din anul 1714, funcționând în vechea biserica din lemn amplasată în Cimitirul ortodox, incendiată din ordinul generalului Bucow. Biserica Reformată-Calvină. Biserica Greco-Catolică. Biserica din secolele XVI-XIX, din satul Ciumăfaia, cu amvon construit în 1745 de David Sipoș. Biserica de lemn din Borșa Biserica Penticostală.

Obiective istorice și turistice Castelul Bánffy (secolul al XIX-lea) Biserica reformată din Ciumăfaia Biserica reformată din Giula fosta „Villa rustica" din satul Ciumăfaia Tumuli funerari pe teritoriul cătunului Borșa-Cătun, în zona Holomburi. Dealurile Clujului de Est (sit de importanță comunitară inclus în rețeaua europeană Natura 2000 în România)

Personalități Ioan Deleanu, jurist român, judecător la Curtea Constituțională a României (1995-1996) Aurel Tămaș, interpret de muzică populară Liviu Cotarla, medic Ion Horatiu Crisan, istoric Mircea Bochis (n. 1950), pictor Hámory Várnagy Dalma (1908-1981) scriitor, compozitor și profesor de muzică József Jakobi (1882-1967), medic Ferenc Ocsvay, Ocsvai (1819–1887), născut în Ciumăfaia, publicist, jurist Ferenczi Zoltán (1857–1927), istoric (1947-2013), născut în Giula, fotbalist la FC Universitatea Cluj

Imagini

Bibliografie

Note

Legături externe Pagina Primăriei Repertoriul așezărilor rurale din Dacia romană Zona metropolitană Cluj-Napoca Biserica Greco-Catolică din Borșa (Cluj)

Borșa