Stepan Bandera

Stepan Andriiovîci Bandera (în ; ) a fost un politician ucrainean, lider al mișcării de renaștere națională din Ucraina de vest (Galiția), conducător al Organizației Naționaliștilor Ucraineni (OUN). S-a născut în familia unui preot greco-catolic din Ucraina de Vest.

În timpul cât a activat ca lider politic, Organizația Naționaliștilor Ucraineni s-a scindat în două facțiuni: OUN-M și OUN-B. Stepan Bandera a fost inițiatorul proclamării statului independent ucrainean la Lviv, în 30 iunie 1941.

Autoritățile sovietice au autorizat asasinarea sa de către KGB la München, Germania de Vest, în 15 octombrie 1959. citation needed

Bandera este o figură contestată în Ucraina zilelor noastre, datorită cooperării active, bine documentate, cu Germania Nazistă în perioada 1939-1941. În septembrie 1941, Bandera a fost arestat și închis de naziști. În septembrie 1944, el a fost eliberat БАНДЕРА Степан Андрійович pe siteul Institutului de Istorie al Academiei de Științe al UcraineiArticolul WEST GERMANY: The Partisan, Revista TIME . Atitudinea ucrainenilor față de Bandera a variat de la una apologetică la condamnarea cea mai asprăД. В. Веденеев, О. Є. Лисенко (D. Vedeneev, O. Lisenko), Организація Українських Націоналістів і зарубіжні спецслужби (1920-1950-ті рр), (OUN și serviciile de informații internaționale în anii 1920-1950), Revista ucraineană de istorie, nr. 3/2009, p. 132, Institutul de Istorie al Academiei de Științe al Ucrainei http://www.history.org.ua/JournALL/journal/2009/3/11.pdf.

În 22 ianuarie 2010, președintele Ucrainei, Victor Iușcenko, l-a decorat post mortem pe Bandera cu titlul de Erou al Ucrainei УКАЗ ПРЕЗИДЕНТА УКРАИНЫ № 46/2010: О присвоении С.Бандере звания Герой Украины. Decretul președintelui Ucrainei nr. 46/2010 pentru decorarea lui S. Bandera cu titlul de „Erou al Ucrainei”.. Decernarea titlului a fost declarată ilegală de un tribunal, în 2 aprilie 2010. Trei zile mai târziu, Curtea Constituțională a Ucrainei a refuzat să înceapă dezbaterile cu privire la constituționalitatea decretului prezidențial de decorare a lui Bandera. Familia lui Bandera a fost informată oficial că tribunalul din Donețk nu a primit nicio cerere oficială din partea președintelui Iușcenko pentru returnarea distincției.

Tinerețea

Stepan Bandera s-a născut în satul Starîi Uhriniv din regiunea Kaluskii a Galiției, pe atunci parte a Austro-Ungariei, azi o regiune din Ucraina de vest. Tatăl lui, Andrii Bandera, a fost preot greco-catolic în satul Starîi Uhriniv. Mama sa, Miroslava, era fiica unui preot din aceeași parohie.

Stepan și-a petrecut copilăria în sat, în casa părinților și bunicilor. A rămas orfan de mamă în 1922, când Miroslava a murit de tuberculoză.

Studiile Stepan Bandera și-a început studiile la școala de patru ani din Strîi, unde a luat parte și la activitățile sportive ale „Societății sportive Sokil”.

În 1923, tânărul de 14 ani a devenit membru al organizației de cercetași „Plast” (Пласт). Ceva mai târziu, el s-a înscris și în grupul de cercetași „Marinarii Mării Negre” (Чорноморці, Ciornomorți). thumb|right|Stepan Bandera în uniformă de cercetaș Plast (1923)

După absolvirea liceului, în 1927, el s-a hotărât să-și continue studiile la Colegiul Ucrainean de Tehnologie și Economie din Podebrady, Cehoslovacia, dar autoritățile poloneze nu i-au eliberat documentele de călătorie.

În 1928, Bandera s-a înscris la cursurile Facultății de Agronomie de la Institutul Politehnic din Lviv. Aceasta era una dintre puținele facultăți la care predarea se făcea în limba ucraineană .

Stepan Bandera a fost membru, în timpul studiilor liceale și universitare, al unor grupuri politice de orientare naționalistă. Unul dintre cele mai active grupuri din această categorie a fost Organizația Naționaliștilor Ucraineni, OUN (Організація Українських Націоналістів).

Activitatea politică Începuturile Stepan Bandera a devenit, în timpul studiilor, membru al unor grupuri naționaliste ucrainene diferite, începând cu Plast, continuând cu Uniunea pentru Eliberarea Ucrainei (Союз Визволення України) și Organizația Naționaliștilor Ucraineni. Cea mai activă organizație naționalistă s-a dovedit a fi OUN, al cărei lider era, în acea vreme, Andrii Melnik.

Stepan Bandera a urcat rapid treptele ierarhiei acestor organizații, devenind, în 1931, șef al departamentului de propagandă al OUN, locțiitor al comandantului regiunii Galiția, în 1932 – 1933, și șef al Comitetului executiv al OUN, în 1933.

El a considerat că OUN trebuie să aibă o politică cuprinzătoare în ceea ce privește construirea unei națiuni independente și, de aceea, și-a canalizat eforturile spre câștigarea sprijinului în rândul tuturor claselor sociale ucrainene din vestul Ucrainei. La începutul deceniului al patrulea, Bandera a dus o muncă intensă pentru identificarea și dezvoltarea grupurilor naționaliste atât în regiunea de vest, cât și cea de răsărit a Ucrainei.

OUN

Stefan Bandera a devenit șeful Comitetului executiv al OUN din Galiția, în 1933. El a dezvoltat rețeaua OUN în tot vestul Ucrainei, trasând obiective clare antipoloneze și antisovietice. Pentru oprirea exproprierilor pământurilor deținute de ucrainenei, Bandera a organizat lupta împotriva oficialilor polonezi, responsabili pentru politica antiucraineană. Acțiunile OUN au vizat monopolurile poloneze asupra alcoolului și tutunului, cât și politica de polonizare a tineretului ucrainean. Bandera a fost arestat în 1934, în Lviv. A fost judecat pentru implicarea în pregătirea atentatului împotriva ministrului de interne polonez, Bronisław Pieracki, și pentru apartenența la OUN. La încheierea procesului, a primit pedeapsa capitală. Sentința i-a fost comutată, în cele din urmă, în închisoare pe viață.

Bandera a fost închis la penitenciarul Wronki. Camarazii săi au încercat, fără succes, în 1938, să-i organizeze evadarea Janusz Marciszewski, Uwolnić Banderę , NaszeMiasto.pl.

În ceea ce privește eliberarea lui Bandera din închisoare, în septembrie 1939, se afirmă ori că a fost făcută de gardienii ucraineni, după ce administrația poloneză a închisorii a fugit http://kray.ridne.net/bandera Мої життєписні дані (автобіографія Степана Бандери) Autobiografia lui S. Bandera, de poloneziT. Snyder, Causes of Ukrainian Polish ethnic cleansing, Past&Present, nr 179, p. 205, sau de germaniAnna Reid, Borderland: a journey through the history of Ukraine, Phoenix, 2002, p. 158. La scurtă vreme după eliberarea din închisoare a lui Bandera, Polonia răsăriteană a trecut în stăpânirea sovieticilor.

După eliberare, Bandera s-a mutat la Cracovia, capitala Guvernământului General (zona de ocupație germană din Polonia). Aici a luat legătura cu liderul OUN, Andrii Melnik. Diferențele de opinii dintre cei doi lideri a dus la sciziunea organizației în facțiunea melnikistă (OUN-M), mai conservatoare și pragmatică, și banderovistă (OUN-B), cu o atitudine radicală ravoluționară

OUN-B a căutat să capete sprijinul cercurilor militare germane, în vreme ce OUN-M a încercat să stabilească legături cu cercurile conducătoare naziste. În noiembrie 1939, aproximativ 800 de naționaliști ucraineni au început pregătirea în taberele militare ale Abwehrului. La începutul lunii decembrie, Bandera a trimis un curier la Lviv cu directive pentru pregătirea unei insurecții armate. Melnik nu a fost informat despre această decizie. Curierul a fost interceptat de NKDV, ceea ce a dus la arestarea unor lideri OUN-M din teritoriile ocupate de sovietici. O a doua încercare a naționaliștilor de organizare a unei insurecții a eșuat, de asemenea, în toamna anului 1940 ca urmare a activității NKVD-ului.

Înființarea „grupurilor mobile” Mai înainte de proclamarea independenței Ucrainei, în 30 iunie 1941, Bandera a organizat așa-numitele „grupuri mobile” (мобільні групи). Acestea erau grupuri mici de 5 – 15 oameni, care urmau să se infiltreze din Guvernământul General în Ucraina Apuseană și, după înaintarea germanilor în regiunile de răsărit ale Ucrainei, să câștige sprijinul populației pentru OUN-B și să ajute la formarea conducerilor locale dominate de activiștii banderoviștiОУН в 1941 році: документи: В 2-х ч Ін-т історії України НАН України К. 2006 ISBN 966-02-2535-0.

Aproximativ 7.000 de persoane au făcut parte din acest grupuri mobile. Printre ei se numărau tineri intelectuali, dar și membri ai altor clase socio-profesionale

Formarea Armatei Insurecționale Ucrainene

Relațiile cu Germania Nazistă

Relațiile fluctuante ale lui Bandera, OUN și Germania nazistă au fost descrise de istoricul David Marples ca „ambivalentă”, tactică și oportunistă, fiecare parte încercând să exploateze eșecurile celeilalte.David Marples, Heroes and villains: creating national history in contemporary Ukraine , Central European University Press, 2007, p. 150 & 161

Înainte de declanșarea Operațiunii Barbarossa, OUN a cooperat strâns cu Germania Nazistă. Cercetătorii Academiei de științe a Ucrainei au stabilit că Bandera a avut întâlniri regulate cu responsabilii serviciilor naziste de spionaj, care au avut ca rezultat formarea batalioanelor „Nachtigall” și "„Roland”. În primăvara anului 1941, OUN a primit fonduri de aproximativ 2,5 milioane mărci pentru organizarea de acțiuni subversive pe teritoriul URSS Організація українських націоналістів і Українська повстанська армія. Інститут історії НАН України.2004р Організація українських націоналістів і Українська повстанська армія, Раздел 1 http://www.history.org.ua/LiberUA/Book/Upa/1.pdf стр. 17-30І. К. Патриляк. Військова діяльність ОУН(Б) у 1940—1942 роках. — Університет імені Шевченко \Ін-т історії України НАН України Київ, 2004.

Pe 30 iunie 1941, odată cu sosirea trupelor naziste în Ucrania, Bandera și OUN-B au proclamat independența Ucrainei. Unele dintre versiunile Declarației de Independență în care era trecut paragraful conform căruia ucrainenii „vor colabora strâns cu Germania Național Socialistă, sub conducerea lui Adolf Hitler, care creează noua ordine în Europa și în lume” au fost cenzurate de organizațiile ucrainene din diaspora.

Gestapoul și Abwehrul au încercat să protejeze oamenii lui Bandera, deoarece fiecare organizație încerca să-i folosească pentru atingerea propriilor obiectivep.15 ОУН в 1941 році: документи: В 2-х ч Ін-т історії України НАН України К. 2006 ISBN 966-02-2535-0 - У владних структурах рейху знайшлися сили яки з прагматичних міркувань стали на захист бандерівців. Керівники гестапо сподівалися використовувати їх у власних цілях а керівники абверу а радянському тилу.. Hitler avea să hotărască, însă, în septembrie 1941, după ce armata germană a traversat Niprul, că nu are nevoie de sprijinul ucrainenilor în lupta împotriva sovieticilor și, ca atare, nu este nevoie de recunoașterea existenței statului ucrainean.

Stepan Bandera a fost arestat de autoritățile germane, în 5 iulie, și a fost trimis la Berlin. O săptămână mai târziu, președintele proaspăt proclamatului stat ucrainean, Iaroslav Stețko, a fost arestat, la rândul lui, și a fost transferat la Berlin. În 1941, relațiile dintre OUN și Germania ajunseseră la un nivel atât de scăzut, încât un document nazist din 25 noiembrie 1941 afirma că „… mișcarea Bandera pregătește o revoltă în Reichskommissariat care are ca obiectiv final fondarea unei Ucraine independente. Toți funcționarii mișcării Bandera trebuie să fie arestați de îndată și, după un interogatoriu cuprinzător, trebuie lichidați…”. Atacurile împotriva populației pașnice ucrainene au crescut în intensitate și opțiunea răspunsului militar pe măsura opresiunii devenise necesară. OUN a ținut un congres în februarie 1943. În cadrul acestei întâlniri, s-a luat hotărârea creării aripii militare a OUN-B, Armata Insurecțională Ucraineană.