Constantin Bacalbașa () a fost un ziarist, memorialist și om politic român. A fondat ziarele cotidiene: Țara, Patriotul, Românimea și revista umoristică Ghiță Berbecul. A îndeplinit funcțiile de membru fondator al Societății Presei și al Sindicatului Ziariștilor, președinte al Sindicatelor Ziariștilor (din 1919) și a scris volume despre Bucureștiul din anii 1800.
Biografie Constantin Bacalbașa s-a născut în BucureștiConstantin Bacalbașa, Bucureștii de altădată. vol. I. (1871-1877). Ediție îngrijită de Aristița și Tiberiu Avramescu, București, Editura Eminescu, 1987, p. 3 la 21 august/2 septembrie 1856, tatăl său fiind Costache Bacalbașa (șeful poliției din Brăila), căsătorit cu Aneta Bobescu. Tatăl său, Costache Bacalbașa era originar, se pare, din satul Telești, județul Gorj, pe malul drept al râului Bistrița, nu departe de Hobița lui Brâncuși.Constantin Bacalbașa, Bucureștii de altădată, vol. I (1871-1877). Ediție îngrijită de Aristița și Tiberiu Avramescu. Editura Eminescu, București, 1987, Prefață, p. VI El s-ar fi numit, la naștere, Telescu, dar ar fi fost adoptat de către un unchi, mai marele băcanilor (bacal-bașa) din Galați de unde provine numele de Bacalbașa, cu rezonanțe turcești. Constantin Bacalbașa a copilărit la Brăila unde a urmat cursurile unei școli elementare , apoi trece la gimnaziul local, înființat în 1871. În anul 1871 ajunge, însoțit de tatăl său, la București, pentru a urma aici cursurile liceului Sf. Sava. În anul 1876 s-a înscris la Facultatea de Drept a Universității din București, pe care n-a terminat-o și pe care o părăsește în 1879, pentru a se consacra carierei de ziarist. A colaborat vreme îndelungată la Drepturile omului, Telegraful, Epoca, Adevărul, Dimineața, Universul. A făcut parte din prima generație de socialiști-militanți români, fiind unul dintre primii studenți bucureșteni care au fost antrenați în mișcare. În anul 1880 Bacalbașa a fost însărcinat să asigure secretariatul revistei socialiste România viitoare, care a apărut la București în decembrie 1880 cu primul număr, probabil unicul. A luat parte la acțiunile de organizare a studențimii din București și a fost printre reprezentanții studenților bucureșteni la primul congres al studenților din România, care a avut loc la Focșani, între 7/19 și 9/21 septembrie 1880, unde a susținut puncte de vedere specifice mișcării socialiste. Totuși, Bacalbașa a susținut mai târziu că "Eram socialiști nu prin reflecțiune, ci numai prin temperament și simțire."Constantin C. Bacalbașa, Socialismul în București, Adevěrul, an XII, nr. 3430, 7 februarie 1899
Debutul ca ziarist îl face în gazeta Curierul român, la care în 1881, sub pseudonimul Bacon, semnează o traducere Pesimismul în fața socialismului. Ucenicia gazetărească propriu-zisă și-o începe în același an 1881, la jurnalul Telegraful al lui I. C. Fundescu, o gazetă liberală. A fost membru al Partidului Conservator și a fost ales deputat în 1911 și 1912, iar din 1919 a devenit președintele Sindicatului Ziariștilor. A încetat din viață în ziua de 5 februarie 1935, la spitalul Colțea, ca urmare a unei operații.
Operă Bucureștii de altădată (4 volume scrise între 1927 și 1932), cea mai importantă operă a sa, valoroasă sub raport documentar Capitala sub ocupatia dușmanului. 1916-1918, Brăila, 1921; Iași, Tipo Moldova, 2017 1001 feluri de măncări, 1934 "Dictatura gastronomică. 1501 feluri de măncări, București, Editura Universul, 1935 - reeditată la Editura Cartex, în 2009Un monument culinar: "Dictatura gastronomică" de Constantin Bacalbașa, 19 noiembrie 2009, Jurnalul Național, accesat la 15 iunie 2013 Chestia cârciumarilor. Conferință...București, Speranța, 1908 Răvașe de plăcinte Peticul lui Berechet
Note
Legături externe
Constantin Bacalbașa și... Ghiță Berbecul, 18 februarie 2012, Luminita Ciobanu, Jurnalul Național Bacalbașa – între "dictatura Bucureștilor" și "dictatura gastronomică", 20 august 2012, Simona Lazar, Jurnalul Național Catehism al lăcomiei, evanghelie a gustului, 23 mai 2007, Jurnalul Național
Categorie:Nașteri în 1856 Categorie:Scriitori români din secolul al XIX-lea Categorie:Decese în 1935 Categorie:Scriitori români din secolul al XX-lea Categorie:Brăileni Categorie:Fondatori de reviste români Categorie:Memorialiști români