Ioan Nicolae sau Ioan al II-lea Mavrocordat () a fost domn în Moldova între 29 iunie 1743 și mai 1747.
Biografie A fost fiul lui Nicolae Mavrocordat și frate al lui Constantin Mavrocordat, însă s-a deosebit esențial de aceștia. Își petrecea timpul în petreceri și cheltuieli nesăbuite, motiv pentru care a mărit continuu dările: a reintrodus văcăritul și a triplat goștina pe oi. Nemulțumirea unei părți a boierimii a dus la exilul unor boieri în Polonia.
A oferit ajutor bănesc Patriarhiei Antiohiei și patriarhului Silvestru, aflat la Iași în mai 1744 și găzduit la Mănăstirea Sfântul Sava. Potrivit Cronicii Ghiculeștilor, patriarhul a primit un ajutor însemnat din partea domnului și a credincioșilor, domnul fiind descris ca având un mare respect față de cler. Sprijinul acordat a inclus suportarea unor cheltuieli editoriale, legate de tipărirea în limba arabă, și o danie anuală de 300 de groși din ocna domnească, stabilită prin hrisovul din 3 mai 1745. Ioan a sprijinit Mănăstirea Trei Ierarhi, la 25 octombrie 1744 a dăruit mănăstirii vădrăritul de vin de la toate viile din dealul Copoului.
După mazilirea din 1747, nu a mai reușit să recâștige domnia. A murit la Constantinopol. Familia Ioan a fost căsătorit de două ori: cu Maria Guliano și cu Sultana Mano (n. 1723).
A avut următorii copii:
Roxana Mavrocordat, căsătorită cu George Missios, spătar. Caterina Cantacuzino-Mavrocordat, căsătorită în 1750 cu Rodion Cantacuzino (n. 1725 – d. 20 februarie 1774), general rus, aparținând ramurii Cantacuzino stabilite în Rusia, originară din Țara Românească. Alexandru Mavrocordat Firaris (n. Fanar, 1 iulie 1754 – d. 8 februarie 1819, Moscova), mare dragoman și principe al Moldovei. S-a căsătorit cu Zamfira Caragea, fiica lui Nicolae Caragea. Fiica lor, Ecaterina Mavrocordat, a murit la Petrograd și a fost doamnă de onoare a împărătesei Rusiei.
Note
Legături externe (redactor șef) Corneliu Diaconovich: Enciclopedia română I-III., W. Kraft, București, 1898–1904 Dimitrie Gusti: Enciclopedia României, Imprimeria Națională, București, 1938–1943 (redactor șef) Athanase Joja: Dicționar enciclopedic român I-IV., Editura Politica, București, 1962–1966 Rezachevici, Constantin: Cronologia a domnilor din Țara Românească și Moldova a. 1324 – 1881, Editura Enciclopedică, București, 2001 Vasile Mărculeț – Alexandru V. Ștefănescu – Stănel Ion – Gherghina Boda – George Marcu – Mihai Chiriac – Elena Gabriela Maximciuc – Ioan Mărculeț – Stan Stoica: Dicționarul domnilor Țării Românești și ai Moldovei, Editura Meronia, București, 2009 Radu Lungu: Domnitori si Principi ai Tărilor Române, Editura Paideia, București, 2010
Categorie:Domni și domnitori ai Moldovei