Pogromul de la Iași din 27-30 iunie 1941 a fost unul dintre cele mai violente pogromuri din istoria evreilor din România, inițiat de generalul Ion Antonescu, secondat de autoritățile publice locale, împotriva cetățenilor de etnie evreiască din orașul Iași. În conformitate cu datele prezentate de autoritățile române, în cele trei zile au fost uciși 13.266 de evrei.Raport al SSI Iași, 23 iulie 1943, Consiliul Securitãtii Statului, fond documentar, dosar nr. 3041, p. 327Stan, Florin C.: Situația evreilor din România între anii 1940-1944, pp.144-152, ed. Argonaut, Cluj-Napoca, 2012, ISBN 978-973-109-408-3Pogromul de la Iași (28-30 iunie 1941) - Prologul Holocaustului din România, 2006, Editura Polirom. p. 63Emanuel Iavorenciuc, Pogromul de la Iași și „trenurile morții” în https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/pogromul-de-la-iasi-si-trenurile-mortii
Desfășurarea
Introducere
thumb|left|195px|Populația evreiească în România conform recensământului din anul 1930 Conform recensământului din 1930 Iașiul avea o populație de 102.872 cetățeni, dintre care 34.662 evrei.Manuilă, Sabin: Recensământul General al Populației României din 29 Decemvrie 1930, p.246, Tipărit la Monitorul Oficial, Imprimeria Națională, București, 1938
Pogromul de la Iași a fost planificat de aceleași organe care au planificat lichidarea evreilor în Basarabia și Bucovina în cadrul planurilor regimului Antonescu de purificare etnică sub numele de cod „Curățirea terenului”.Pogromul de la Iași, Op. cit. p. 44
Încă înainte de începerea operațiunilor militare pe 22 iunie 1941, au fost luate în România o serie de măsuri cu caracter antisemit.Pogromul de la Iași, Op. cit. p. 44
În 19 iunie 1941, Antonescu a ordonat Generalului Șteflea, Șeful Marelui Stat Major:Pogromul de la Iași, Op. cit. p. 44-45
Jandarmeria a primit ordinul de curățire a terenului în Basarabia și Bucovina cu trei-patru zile înainte de 21 iunie 1941, în trei locuri diferite din Moldova: Roman, Fălticeni și Galați. Inspectorul general al jandarmeriei, generalul Constantin (Piki) Vasiliu, a declarat în fața subofițerilor și ofițerilor de jandarmi la Roman că:Pogromul de la Iași, Op. cit. p. 44
Comandantul legiunii de jandarmi Orhei, Constantin Popoiu, a atras atenția jandarmilor săi că trebuie:Ancel, Jean: Contribuții la istoria României. Problema evreiască - Despre participarea Armatei Române la aplicarea ordinelor speciale” - Rechizitoriul de urmărire împotriva lui Popoiu Constantin, comandantul legiunii de jandarmi Orhei și a altor comandanți, vol. I, pp. 4-5, ed. Hasefer, București, 2001.
Pe 20 iunie 1941, șeful unei echipe de muncă forțată formată din 110 evrei tineri a primit ordin să înceapă urgent săpăturile la două gropi comune în cimitirul evreiesc.Groapa comună, Philip Ó Ceallaigh.
În ajunul întrării României în război, Conducătorul Statului, Ion Antonescu, a dispus prin „Ordinul no. 4147 din 21 iunie 1941, „...evacuarea tuturor evreilor între 18 și 60 ani din satele dintre Siret și Prut în lagărul de la Târgu Jiu.”Pogromul de la Iași, Op. cit. p. 44
În 22 iunie, prima zi de război, au fost postate în Iași afișe ce instigau la pogrom și care îi culpabilizau pe evrei pentru colaborare cu bolșevicii.Pogromul de la Iași, Op. cit. p. 47
La 25 iunie a început însemnarea cu var sau vopsea a caselor locuite de români, cu semnul crucii, operațiune care a continuat până în ajunul pogromului.Pogromul de la Iași, Op. cit., p. 48 Unul din fruntașii Comunității evreiești a descris astfel operațiunea crucilor:Pogromul de la Iași, Op. cit., p. 48
La 26 iunie s-a intensificat instigarea antisemită în presa localã, transformându-se în instigare la pogrom.Pogromul de la Iași, Op. cit., p. 48
La 27 iunie 1941, Antonescu a comandat Siguranței să trimită un ordin special Inspectoratului Regional de Politie din Iași:Pogromul de la Iași, Op. cit., p. 45
La 3 iulie 1941, Mihai Antonescu a ținut un discurs la Ministerul de Interne în care explica planurile discutate anterior în guvern pe 17-18 iunie 1941 în legătura cu evreii:
În ședința din 8 iulie 1941 a cabinetului antonescian, viceprim-ministrul și ministrul de externe Mihai Antonescu, s-a adresat miniștrilor:Ancel, Jean: Surse arhivistice despre „Holocaustul din România” - Stenograma ședinței guvernului din 8 iulie 1941 (doc. 3), http://www.idee.ro/holocaust/pdf/surse.pdf
Declanșarea pogromului thumb|260px|Evrei asasinați pe strada Vasile Conta din Iași în timpul pogromului din 1941
La 27 iunie 1941, conducerea administrativă a orașului, prefectul județului Iași, colonelul Dumitru Captaru, comandantul garnizoanei, colonelul Constantin Lupu, chestorul poliției, colonelul Constantin Chirilovici și inspectorii Siguranței Statului Emil Gioseanu și Matei Cosma au ordonat percheziții în locuințele evreilor.
În după amiaza zilei de vineri, 27 iunie 1941, la cinci zile după intrarea României în război, Ion Antonescu a telefonat colonelului Constantin Lupu și i-a ordonat „Să curețe Iașul de evrei”. Acțiunea urma să fie mascată ca făcând parte din ordinul anterior al conducatorului: „Evacuarea tuturor evreilor, între 18 și 60 de ani, din zona cuprinsă între Siret și Prut".
Tot pe 27 iunie soldați români din divizia de la Iași au ucis peste 400 de evrei lângă târgul Sculeni de lângă Iași, aceștia fiind învinuiți ca „au semnalizat sau pactizat cu inamicul bolșevic”. După ce au fost jefuiți și femeile au fost abuzate de soldați, victimele au fost obligate apoi să-și sape o groapă comună în care au fost ulterior îngropate.Pogromul de la Iași, Op. cit., p. 49
În 28 iunie, au sosit la Chestura din Iași ofițeri ai armatei și jandarmeriei care au comandat în mod practic operațiunea, iar poliția a fost instruită să nu se amestece în treaba armatei, indiferent care ar fi ea.Pogromul de la Iași, Op. cit., p. 49
În raportul nr. 1.042 din 29 iunie 1941 către Mihai Antonescu, ministrul de interne și vicepreședintele consiliului de miniștri, colonelul Captaru, prefectul, raporta executarea ordinului de evacuare a evreilor ieșeni:Ancel, Jean, Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 (prefață de Yehuda Bauer), p. 66-67, ed. Polirom, Iași, 2005.Ancel, Jean, Martiriul evreilor din România (1940-1944). Documente și mărturii, pp. 91-93, Ed. Hasefer, București, 1991.
Ca urmare a acestui raport considerat la București ca ostil, Captaru a fost destituit din funcția de prefect și trimis pe front.
Autoritățile române (poliție, jandarmi, membri ai serviciului român de siguranță), cu concursul unei părți a locuitorilor orașului, au comis crime și jafuri asupra evreilor din Iași. Mii dintre aceștia, majoritatea bărbați, au fost uciși în casele lor și pe stradă, alte mii au fost arestați și duși la sediile poliției.
În următoarea zi, „Duminica neagră”, soldații români au împușcat mii de evrei care fuseseră încarcerați în secția de poliție.Pogromul de la Iași (28-30 iunie 1941), op. cit..
Executanții pogromului thumb|260px|Evrei arestați de jandarmi români, Iași, 27 iunie 1941 thumb|260px|Evrei din Iași adunați cu forța și arestați în timpul pogromului Pogromul de la Iași a fost planificat și executat de autoritățile române, cu știrea comandamentului armatei germane cantonate în Iași. Ulterior, rapoartele întocmite de autoritățile antonesciene au fost falsificate, responsabilitatea planificării și executării masacrului fiind atribuită părții germane. Fără prezența Armatei germane în România, regimul lui Antonescu însă nu ar fi îndrăznit să pună la punct un plan de asemenea proporții.Pogromul de la Iași, Op. cit., p. 99
Conform directivelor, pogromul a fost organizat și declanșat de: Regimentele 13 Dorobanți și 1 Transmisiuni din Divizia 14, aflate sub comanda generalului Gheorghe Stavrescu, locotenent-colonelului Gheorghe Barozzi, pretorul Armatei a 3-aPreludiu la asasinat. Op. cit., pp. 40, 45, 61, 62, 68, maiorului Nicolae Scriban, pretorul Diviziei 14, și maiorului Constantin Darie, șeful Poliției Militare. Garnizoana Iași, sub comanda colonelului Constantin Lupu și a comandantului Batalionului de jandarmi din oraș, maiorul Schipor, Jandarmeria județului: colonelul Gh. Bădescu, comandantul Jandarmeriei din Moldova și din județ, adjunctul său, locotenent-colonelul Nicolescu-Coca, și maiorul Vasiliu, comandantul Legiunii mobile de jandarmi. Poliția civilă: locotenent-colonelul Chirilovici, adjunctul sãu, inspectorul Leahu, și secretarul Chesturii, Gh. Stănciulescu. Siguranța: inspectorii Emil Gioseanu și Matei Cosma. Prefectura: locotenent-colonelul Dumitru Captaru, care nu a fost informat de pregătirea pogromului, și locotenent-colonelul Aristotel Alexandrescu, șeful Legiunii de jandarmi Iași, sub ordonața prefectului.Pogromul de la Iași, Op. cit., p. 50 Eșalonul Special.
La pogrom au mai participat voluntar și soldați germani dintre cei cantonați la Iași dar, mai ales, mii de cetățeni români, din toate păturile sociale ale orașului precum vecini, simpatizanți ai mișcărilor antisemite, tineri, funcționari ceferiști, meseriași, colegi de meserie și intelectuali, ingineri, oameni de afaceri, pensionari, militari în retragere, agenți sanitari. La Iași s-a repetat fenomenul participării la pogrom a femeilor, ca și la Pogromul de la București cu o jumătate de an mai devreme. Un fenomen nou la Iași a fost alcătuirea de bande de femei și bărbați, uneori soți, care ghidau pe soldați și pe polițiști către casele evreilor înstăriți, pe care apoi le jefuiau cot la cot cu soldați români, germani, jandarmi și polițiști. Nu toți locuitorii au fost părtași la pogrom, dar fără colaborarea civililor nu ar fi fost posibilă depistarea evreilor de către soldați și jandarmi care nu cunoșteau împrejurimile.Pogromul de la Iași, Op. cit., p. 52-3
În buletinul de știri din 24 august 1959 al publicației Jewish Telegraphic Agency a fost publicată știrea că guvernul Germaniei de Vest își asumă responsabilitatea pentru pogromul de la Iași și acceptă să plătească despăgubiri familiilor de evrei uciși. Guvernul Germaniei și Pogromul de la Iași din 1941, 1 august 2017, cotidianul.ro
Trenurile morții thumb|260px|Pogromul de la Iași - Trenurile morții - deschiderea ușii unui vagon.
Miile de evrei care au supraviețuit masacrului de la Chestură au fost duși la gară fiind umiliți, jefuiți, și bătuți înainte de a fi înghesuiți în vagoane de marfă închise ermetic. Trenurile morții au circulat cu viteză redusă între diferite gări din Moldova, câteodată în direcții dus-întors.
În primul tren, care urma să plece în direcția Călărași, au fost băgați 5.000 de evrei dintre care, după 7 zile pe traseu, au supraviețuit 1.011.Inventar, 7 iulie 1941, Arhiva Ministerului de Interne, dosar nr. 108233, vol. 37, p. 281 Alți 2.000-2.700 de evrei au fost înghesuiți în trenul cu direcția Podu Iloaiei, dintre care, din cauza asfixierii și a deshidratării, au supraviețuit numai 700.http://adevarul.ro/locale/calarasi/cosmarul-evreilor-adusi-trenul-mortii-baragan-timpul-masacrului-1941-localnicii-aruncau-fructe-prastia-nu-moara-foame-1_56a7511337115986c6e8f696/index.html În gări nimeni nu avea voie să se apropie de trenuri, să le dea muribunzilor apă sau să le deschidă ușile vagoanelor pentru a lua aer, să scoată cadavrele, sau să acorde vreun ajutor medical, umanitar.
Cadavrele au fost jefuite și îngropate în gropi comune, în preajma gărilor de pe traseu.
O acțiune de salvare a avut loc în gara Roman prin intervenția energică a președintei Crucii Roșii din localitate, Viorica Agarici. Pentru că a salvat vieți de oameni nevinovați, cu riscul oprobriului public (din cauza atitudinii autorităților, Agarici a fost nevoită să se refugieze la București), ea a fost unul din cei 54 de români omagiați de Statul Israel cu „Cetățenia de Onoare” și cu titlul „Drept între popoare”.
La 30 august 1941, 980 de evrei supraviețuitori ai trenului ajuns la Călărași au fost transportați înapoi, la Iași.