Stelian Gruia (nume la naștere Stelian Iațentiuc; n. 16 aprilie 1933, Arbore, Suceava, Regatul României – d. 16 octombrie 1996, București, România) a fost un scriitor și traducător român de origine ucraineană, de limbă română și ucraineană.
Biografie
S-a născut într-o familie de țărani care stăteau pe ulița școlii de pe Clit. Numele său la naștere a fost Stelian Iațentiuc, fiind al doilea dintre cei patru copii ai lui Gheorghe și Paulina Iațentiuc, o familie de origine ucraineană stabilită la Arbore după ce plecase din comuna învecinată Clit (înglobată în Arbore în 1964). Tatăl său era fierar și vânător, iar mama sa a lucrat ca moașă în sat (Împreună cu Albeoaia, o femeie din Cutul de Jos, au adus pe lume toți copiii din Arbore până prin anii 55, când s-a înființat și casa de naștere din Arbore). Frații săi s-au numit Dumitru, Constantin și Ovidiu. Ulterior a renunțat la numele de familie, folosind doar numele Stelian Gruia. Nu a mărturisit nimănui de ce a renunțat la numele de familie.Prof. Gheorghe Dolinski, „Stelian Gruia la 80 de ani”, SCLRB 1862, aprilie 2013. A urmat gimnaziul de la Liceul de băieți din Rădăuți, unde a și terminat cursurile gimnaziale. A urmat apoi cursurile Liceului Comercial din Suceava, pe care l-a absolvit în anul 1952.
Cariera thumb|Grigore Vieru (centru), Stelian Gruia (stânga) și Vasile M. Demciuc (dreapta) la Putna, în 1995, cu ocazia sărbătoririi lui Mihai Eminescu După terminarea liceului s-a înscris la Facultatea de Filologie a Universității din București, ale cărei cursuri le-a urmat între anii 1952-1955, transferându-se apoi, ca bursier, la Universitatea „Taras Șevcenko” din Kiev, unde a învățat doi ani, unde s-a specializat în slavistică. A lucrat apoi ca lector și profesor de literatură ucraineană la Facultatea de Limbi Slave a Universității din București.Stelian Gruia la 80 de ani
După absolvirea studiilor la Kiev a lucrat aproximativ doi ani la ziarul „Zori noi” (actualmente „Crai nou”), după care a fost chemat ca asistent la catedra de limbi slave a Universității din București. Și-a obținut titlul de doctor în filologie, iar în 1975 a publicat un curs de istoria limbii ucrainene. În 1957 s-a căsătorit cu Lidia, fiziciană de origine ucraineană pe care o cunoscuse într-o excursie în Caucaz și pe care a adus-o în România.
Deoarece în vremea sa scrierile critice sau pamfletare la adresa măsurilor de economic politică internă și externă a țării erau interzise, nuvela sa intitulată „Reportaj despre seceriș”, care descrie protestele împotriva colectivizării, a fost scoasă din volumul său de colecție.Olti Ágoston, Gidó Attila: Minoritatea maghiară în perioada comunistă, Cluj-Napoca. Editura Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale: Kriterion, 2009; ;
Lucrarea sa de doctorat a fost consacrată lui Taras Șevcenko, pe baza căreia a scos apoi două cărți, una în limba ucraineană, Moletva i procliat („Rugă și blestem”, 1995), la Editura Kriterion din București, și una în limba română, Taras Șevcenko (2001), la Editura „Aritmos” din București 2001.
Opera Volume de nuvele și povestiri 1964 – Roata norocului; 1968 – Sâmbăta morților, Editura Luceafărul; 1973 – Ciobanul și cireșul sălbatic.
Volume de poezie 1958 – Eminescu în versuri ucrainene; 1971 – Străfunduri; 1974 – Dume (antologie de literatură universală), 128 pagini, traducere, cuvânt înainte și note de Stelian Gruia, Editura Univers; 1975 – Balada locului, Poezie ucraineană din România; 1977 – Baladele Arborei; 1979 – Nord, 112 pagini, Editura Albatros; 1991 – Măgărușul năzdrăvan (poezii pentru copii).
Romane 1983 – Calul negru, 236 pagini, Editura Cartea Românească; 1986 – Un an, o viață, 215 pagini, Editura Cartea Românească; 1995 – Poet pe Golgota Basarabiei (roman închinat lui Grigore Vieru), 188 pagini, Editura Eminescu, ; 1995 – Prințul Constantin, 410 pagini, Editura Viitorul Românesc, ISBN 9739172172; .
Derivate din teza de doctorat 1995 – Moletva i procliat („Rugă și blestem”), Editura "Kriterion", București 2001 – Taras Șevcenko, Editura „Aritmos”, București
Prezent în antologii Adrian Dinu Rachieru: Poeți din Bucovina, 544 pagini, Editura Helicon, Timișoara, 1996
Autor de antologii 1993 – volumul Nebănuitul vers al Lunii, o antologie de versuri din lirica universală, în care prezintă poezii ale poeților din 17 țări sovietice.
Editor Ivan Reboșapcă: Ukrainska mova - Pidrucinek dlia VIII clasu, 321 pagini, Editura Didactică și Pedagogică, 2000
Legătura cu satul natal Dragostea față de meleagurile natale și de spațiul bucovinean reprezintă o temă recurentă a operei lui Stelian Gruia, la care autorul revenea adesea cu nostalgie. Volumul de versuri Baladele Arborei (1977) cuprinde douăzeci și două de balade închinate satului Arbore, precum și unor personalități și locuri din comună de care se simțea legat, printre care țăranul și colecționarul Toader Hrib. Romanul Un an, o viață (1986) se constituie într-o adevărată monografie a satului bucovinean, în care scriitorul folosește graiul, poreclele și toponimia locală și înfățișează obiceiurile, tradițiile, superstițiile și gastronomia țărănească, dovedind o bună cunoaștere a psihologiei sătenilor. Prietenia apropiată dintre Stelian Gruia și profesorul și publicistul Gheorghe Dolinski a contribuit la păstrarea memoriei scriitorului după dispariția sa. Dolinski a publicat studii și evocări dedicate operei și personalității lui Gruia și a sprijinit inițiativa ca biblioteca comunei Arbore să primească numele scriitorului, fiind amplasată totodată o placă memorială pe clădirea instituției.
In memoriam
În anul 2006, Bibliotecii Comunale Arbore i-a fost atribuit numele scriitorului Stelian Gruia, născut în comuna Arbore. Biblioteca posedă și o donație de carte făcută de familia scriitorului Stelian Gruia.Biblioteca Comunală Arbore
Note
Bibliografie Marian Popa, Dicționar de literatură română contemporană. Ed. a II-a, Ed. Albatros, 1977, p. 256
Legături externe Biblioteca Congresului SUA Biblioteca Națională a Republicii Moldova
Categorie:Nașteri în 1933 Categorie:Nașteri pe 16 aprilie Categorie:Decese în 1996 Categorie:Decese pe 16 octombrie Categorie:Scriitori români din secolul al XX-lea Categorie:Traducători români Categorie:Români de origine ucraineană Categorie:Români bucovineni Categorie:Poeți români din secolul al XX-lea Categorie:Români cunoscuți sub pseudonimele folosite Categorie:Scriitori cunoscuți sub pseudonimele folosite Categorie:Romancieri români Categorie:Oameni din județul Suceava Categorie:Absolvenți ai Universității din București