thumb|Epitaf roman, Saint-Lizier, Franța Un epitaf (în greaca veche ἐπιτάφιος; epi=pe, deasupra + taphos=mormânt) este o inscripție funerară sau o creație lirică constând într-un text scurt, în versuri sau proză, onorând o persoană decedată și care este înscris pe piatra funerară a mormântului.
Pe o piatră tombală din Seini, Maramureș este scris epitaful: "Trecătorule ce-mi calci țărâna, nu fii mândru în cimitir Noi aici suntem acasă, tu ești încă musafir".
Epitafuri din Cimitirul Vesel Cimitirul Vesel din Săpânța
<poem>Cine vre strînge avere Crească vită cu plăcere Și să scoale diminiață Eu așa am fost în viață Aci se odihne batrîna Stan Anuța Deloaie.A trăit 78 de aniA dormit la anu 1958</poem>
Epitafuri notabile Și noi am fost ca voi, și voi veți fi ca noi. (It) Noi eravamo come voi, voi sarete come noi.</poem> — (Autor necunoscut) Cripta capucinilor din biserica Santa Maria della Concezione dei Cappuccini<poem>Călătorule! Aici odihnesc osemintele Unui om bun care a trăitO viață lungă și plină de virtuți. Copilăria lui a ținut o șesime de viață,Apoi a mai trăit o doisprezecime Până când s-a însurat cu o femeieCare nu i-a dăruit copii, decât după ce A mai trecut a șaptea parte din viață,Plus încă 5 ani. Iar fiului său soarta i-a hărăzitSă trăiască doar jumătate din viața părintelui. În mâhnire adâncă a murit bătrânulSupraviețuind cu patru ani fiului său. .............................................. Călătorule! Știi câți ani am euÎn această zi când îmi sfârșesc viața? — Diofant
Un mormânt îi este acum îndeajuns celui căruia nu-i ajungea o întreagă lume. — Alexandru cel Mare Dacă cineva va fi trist la moartea mea, nu voi mai vorbi cu el niciodată. — Stan Laurel
Reverse dulci scânteiAtotștiutoarea, Deasupra-mi crengi de teiSă-și scuture floarea. Ne mai fiind pribeagDe-atunci înainte Aduceri aminteM-or troieni cu drag.</poem> — Mihai Eminescu 1850 – 1889
Cimitirul Bellu, București (fragment din poezia Nu voi mormânt bogat).
<poem>Și pulbere țărână din tine se alege Căci asta e a lumii nestrămutată lege, Nimicul te aduce, nimicul te reia, Nimic din tine-n urmă nu va rămânea.Veronica Micle 4.08.1889 — Veronica Micle, Cimitirul Mănăstirii Văratec, județul Neamț, Fragment din poezia Și pulbere, țărână... Jur-împrejur e largul care cântă, E soare-n cer, e sărbătoare sfântă, Și-n vreme ce mi-a amuțit pământul Fiorul păcii-n suflet mi se lasă, Eternități îmi flutură veșmântul; Simt Dumnezeu cum mă primește-n casă... Pe piatra funerară a lui Octavian Goga, de la Mausoleul Iubirii din Ciucea (fragment din poezia Din larg).
O luptă-i viața; deci te luptăCu dragoste de ea, cu dor.
Pe seama cui? Ești un nemernicCând n-ai un țel hotărâtor.
Tu ai pe-ai tăi! De n-ai pe nimeni,Te lupți pe seama tuturor.
— George Coșbuc 1866 – 1918
Cimitirul Bellu, București
Bibliografie Boldan, Emil, coord. - Dicționar de terminologie literară'', Ed. Științifică, București, 1970
Imagini
Legături externe
Epitafuri Note
Vezi și Epitaf (poezie epigramatică) având ca pretext moartea (imaginară) a unei persoane.
Categorie:Epigrafie Categorie:Moarte