Apoldu de Sus, în trecut Apoldul de Sus, Apoldu Mare, Polda Mare (în dialectul săsesc Griszpult, Pult, Everstpold, în dialectul landler Großpoln, în , în ) este un sat ce aparține orașului Miercurea Sibiului din județul Sibiu, Transilvania, România.
thumb|260px|Apoldu de Sus în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
Așezare geografică Localitatea Apoldu de Sus este situată pe cursul superior al râului Apold, în partea vestică a județului Sibiu, în Podișul Secașelor, la o altitudine de , pe DN1, Săcel - Apoldu de Sus - Miercurea Sibiului.
Istoric Antichitate
La săpături arheologice în hotarul satului s-au descoperit o brățară de aur hallstattiană, un topor de , 10 monede de argint, o drahmă din Dyrrachium și ceramică dacică. În locul numit "Gorgan Luncă" s-au descoperit o fibulă și fragmente ceramice și tegulare (de țigle, lat. tegula) romane.
În partea de nord a satului, în locul numit "Curtea Velii", lângă valea Apoldului se află o villa rustica formată din patru corpuri: o casă de locuit, o anexă gospodărescă, un hambar pentru cereale și edificiul unui mic templu (vezi Villa rustica de la Apoldu de Sus). A doua villa rustica se află în locul "Levejoare", formată dintr-o locuință și o anexă agricolă, complexul fiind distrus odată cu invazia carpică din secolul al III-lea, acesta fiind reamenajat în secolul al IV-lea. Pe malul stâng al văii Apoldului se află o așezare daco-romană, iar în partea de sud a satului.
Evul mediu Pe malul pârâului Barschof s-au descoperit fragmente ceramice de tip Ciugud, cu fragmente de căldări de lut din secolele XI-XIl-XIl.
Prima atestare documentară a localității datează din anul 1288 în care apare cu numele de Apoldya, probabil derivat dintr-un nume de persoană german.
În secolul al XIII-lea, la Apold aici se ridică o biserică romanică înconjurată de o curtină ovală și un turn mic de poartă. În secolul al XVI-lea, dar și în secolul al XVIII-lea, fortificația este amplificată cu mai multe turnuri din care unul octogonal. Clădirea bisericii romanice își încheie existența la începutul secolului al XIX-lea, în anul 1867 se demolează și fortificația pe laturile de sud și vest, iar în anul 1881 se prăbușește și turnul octogonal.Luca, Sabin Adrian; Pinter, Zeno-Karl; Georgescu, Adrian. Repertoriul arheologic al județului Sibiu: situri, monumente arheologice și istorice, Sibiu: Ed. Economică, 2003, pp. 38–40
Apoldu de Sus a aparținut până în anul 1876 de Scaunul Miercurea, unitate administrativă componentă a organismului de autoadministrare a sașilor transilvăneni, numit Șapte Scaune.
În anul 1734, sub domnia Împăratului Carol al VI-lea, din ținuturile aflate sub dominația casei de Habsburg au fost deportați în Transilvania protestanții ce trecuseră la confesiunea evanghelică luterană. Deportarea celor peste 800 de persoane, din care în jur de 200 din Carintia, a fost mascată sub denumirea germană de Transmigration. Aceștia s-au stabilit în trei sate din apropiere de Sibiu: Neppendorf (Turnișor, azi cartier al Sibiului), Großau (Cristian, Sibiu) și Großpold (Apoldu de Sus), și sunt cunoscuți sub denunirea de landleri (germ. Landler).
Economie Economia localității este una predominant agricolă, bazată pe cultura plantelor, creșterea animalelor, exploatarea fânețelor si viticultura.
Atracții turistice Biserica ortodoxă Biserica evanghelică Muzeul „La vecinii mei din Apoldu de Sus” (Bei meinen Nachbarn in Grosspold) cu obiecte din gospodăriile tradiționale săsești (v. aici)
Personalități În ordine cronologică: Andreas Rieger (1839-1918), industriaș (1927-2019), pedagog, primul titular al unei catedre universitare de pedagogie specială din RFG; autor de monografii pe teme săsești Hans Liebhardt (1934-2017), jurnalist și scriitor Martin Bottesch (n. 1953), matematician și istoric, fost președinte al Consiliului Județean Sibiu
Imagini
Note
Bibliografie Badea, L.; Caloianu, N.; Dragu, Ghe. Județul Sibiu, București: Ed. Academiei RSR, 1976 Moise, I. Județul Sibiu: Monografie, București: Ed. Sport Turism, 1981 Popa, Dumitru. Villae, vici, pagi: Așezările rurale din Dacia romană intracarpatică, București: Ed. Economică, 2002, ISBN 973-590-706-2 Luca, Sabin Adrian; Pinter, Zeno-Karl; Georgescu, Adrian. Repertoriul Arheologic al județului Sibiu: (Situri, monumente arheologice și istorice) = The Archaeological Repertoire of Sibiu District: Settlements, Archaeological and Historical Monuments, Bibliotheca Septemcastrensis, Sibiu: Ed. Economică, 2003, ISBN 973-590-856-5
Vezi și Biserica evanghelică din Apoldu de Sus Villa rustica de la Apoldu de Sus
Legături externe
Dicționar de localități din Transilvania https://www.siebenbuerger.de/ortschaften/grosspold/informationen/ https://www.siebenbuerger.de/zeitung/artikel/kultur/24316-monographie-grosspolds-in-rumaenischer.html
Apoldu de Sus, Miercurea Sibiului