150px|thumb|right|Aureus bătut sub Augustus (circa anul 30 î.Hr.), avers: cap nelaureat, spre stânga Aureus (în ) sau denarul de aurHenry Cohen, Description historique des monnaies frappées sous l'Empire romain, Tome I, Paris, 1880, Introducere, pagina 13. Link spre lucrare (on-line) este o monedă romană de aur valorând 25 denari de argint, adică 100 de sesterțiG. Guțu, Dicționar latin - român. Emiterea acestei monede a devenit regulată începând cu Iulius Caesar / Iuliu Cezar (secolul I î.Hr.) și se continuă sub Imperiul Roman, până la înlocuirea sa cu solidus. Aureusul avea cam aceeași mărime cu denarul, dar era mai greu decât această monedă, întrucât densitatea aurului este mai mare decât cea a argintului.
Etimologie Termenul aureus provine din sintagma La plural, în ,„monedă de aur”, „ban de aur”, prin schimbarea categoriei morfologice a adjectivului aureus, în substantiv.
Istorie Înainte ca puterea la Roma să fi fost luată de Iulius Caesar, aureul fusese bătut foarte sporadic, de obicei în scopul plăților importante, pornind de la prăzile de război (aurul era transformat în monede, pentru asigurarea cheltuielilor). Prima emisiune de aurei pare să fie de prin anul 217 î.Hr.
Caesar face baterea monedei mai regulată și impune o greutate standard, care echivala cu 1/40 dintr-o livrăLivra, în , desemnează aici unitatea de măsură romană echivalentă a 327 de grame, mai precis: 327,368 grame. Vd. G. Guțu, Dicționar latin - român, Editura Științifică și Enciclopedică, p. 700.Henry Cohen, Description historique des monnaies frappées sous l'Empire romain, Tome I, Paris, 1880, Introduction, pagina 16. Link spre lucrare (on-line) Theodor Mommsen, Histoire de la monnaie romaine, traduction par Le duc de Blacas, Tome I. Link spre lucrare (on-line), adică circa 8,16 grame. Această monedă, realizată din aur pur fără aliaj, este denumită nummus aureus.
Augustus își rezervă, prin urmare, baterea varietăților prețioase, dintre care aureul, care cântărea 1/42 dintr-o livră de aur, adică 7,79 g și valora 25 de denari.
Cu toate acestea, succesorii lui Augustus au recurs la o formă de inflație, care consta în diminuarea fie a greutății monedelor, fie a titlului lor (procentajul în aur), sau uneori cumulând cele două practici.
Astfel, masa monedei aureus se va diminua la 1/45 din livră, adică la 7,39 grame, în timpul lui Nero, denarul va cântări atunci 3,38 grame (de argint).
După domnia lui Marc Aureliu, moneda aureus cântărește vreo 7,3 grame, producția de aurei va scădea astfel că greutatea monedei va ajunge la circa 1/50 dintr-o livră, adică 6,54 grame sub domnia lui Caracalla, din Dinastia Severilor. Sub domnia lui Alexandru Sever (222 - 235), ultimul împărat din dinastia Severilor, moneda aureus va cântări până la 5,83 grameEncyclopædia Universalis, Articolul „Roma și Imperiul Roman - Strălucitul Imperiu”.
În secolul al III-lea, monedele de aur sunt introduse sub diferite greutăți, ceea ce face dificilă determinarea exactă a piesei de aur, standard în epocă.
Aurelian suprimă, în 274 prerogativele senatoriale în materie de emitere a monedelor de bronz și vrea să restaureze sistemul lui Caracalla. Emite un aureus de 6,45 grame și creează un antoninianus sau aurelianus, de 3,80 grame.
Sub domnia lui Diocletian, moneda aureus cântărește cam 1/60 dintr-o livră romană..
Constantin cel Mare introduce moneda cunoscută sub numele de solidus, în anul 309 (sau în 311) având greutatea de 1/72 dintr-o livră romană, pentru a înlocui moneda aureus ca unitate monetară standard în aur, a Imperiului Roman. Aureul atinsese o greutate similară cu cea a succesorului său, solidus. Moneda solidus are diametrul mai mare și este mai puțin groasă decât moneda aureus, care se asemăna, în fabricarea ei cu denarul de argint.
Începând de la această dată, moneda aureus nu va mai fi emisă decât pentru ocazii deosebite și în foarte mici cantități.
Greutatea Greutatea unui aureus a variat în timp:Dicționar de numismatică 6,80g, în secolul I î.Hr. 10,9g 7,96g, în vremea lui Augustus 5,46g, în vremea lui Dioclețian (295) sub 6g de la Constantin cel Mare, când va fi înlocuit cu solidus.
Moneda aureus a avut și submultipli: aureus quinarius, semis (=1/2, de la Caesar), triens (=1/3, în ImperiuG. Guțu, Dicționar latin - român, p. 1247., de la Alexandru Sever)
Aurei Republica Romană
Imperiul Roman
Greutatea teoretică a monedei aureus de la Caesar până la reforma lui Nero din anii 63-64
Greutatea teoretică a monedei aureus de la Iulius Caesar până la reforma lui Nero din anii 63 - 64 Aureus Iulius Caesar Augustus Augustus(după 2 î.Hr.) Tiberius Caligula Claudius Nero(înainte de 64) Nero(după 64)Greutate teoretică:în livre(=327,168 grame)1/401/411/421/421/421/421/431/45Greutate teoretică:în grame8,179 grame7,980 grame7,790 grame7,790 grame7,790 grame7,790 grame7,609 grame7,270 grame
Echivalențe între monede romane +Valori în epoca lui Augustus+(27 B.C. – 301 A.D.) Aureus Quinarius Aureus Denarius Quinarius Sestertius Dupondius As Semis Quadrans Aureus 1 2 25 50 100 200 400 800 1600 Quinarius Aureus 1/2 1 12 1/2 25 50 100 200 400 800 Denarius 1/25 2/25 1 2 4 8 16 32 64 Quinarius (Argenteus) 1/50 1/25 1/2 1 2 4 8 16 32 Sestertius 1/100 1/50 1/4 1/2 1 2 4 8 16 Dupondius 1/200 1/100 1/8 1/4 1/2 1 2 4 8 As 1/400 1/200 1/16 1/8 1/4 1/2 1 2 4 Semis 1/800 1/400 1/32 1/16 1/8 1/4 1/2 1 2 Quadrans 1/1600 1/800 1/64 1/32 1/16 1/8 1/4 1/2 1
În contemporaneitate Termenul aureus este la originea cuvântului danez øreEncyclopædia Universalis, Articolul „Germani”, care desemnează subdiviziunile monetare ale coroanelor daneză, feroeză, norvegiană și suedeză.
Bibliografie Henry Cohen, Description historique des monnaies frappées sous l'Empire romain, Tome I, Paris, 1880, Link spre lucrare (on-line) Henry Cohen, Description historique des monnaies frappées sous l’Empire Romain, Paris-London, 1859—1868 Henry Cohen, Description générale des monnaies de la République Romaine, Paris-London, 1857 Lenorman, La monnaie dans l’antiquité, Paris, 1878 Mionnet, Description de Médailles antiques, grecques et romaines Paris, 1806—1835 Von Mommsen, Geschichte des Römischen Münzwesens, Berlin, 1860 Theodor Mommsen, Histoire de la monnaie romaine, traduction par Le duc de Blacas, Tome I. Link spre lucrare (on-line) Encyclopædia Universalis G. Guțu, Dicționar latin - român, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1983.
Note
Vezi și
Monedă Antoninianus Denar Quinarius Sesterț Solidus Numismatică Densitate Metal Aur Atelier monetar roman Coroană daneză
Legături externe
Detalii ale unor monede romane din aur Claudia Perassi, Online numismatic exhibit: „This round gold is but the image of the rounder globe” (H.Melville). The charm of gold in ancient coinage; în românește: Expoziție numismatică on-line: „Acest aur rotund nu este decât imaginea globului mai rotund” (H.Melville). Farmecul aurului în monedele antice
Categorie:Monede de aur Categorie:Monede romane Categorie:Monedă învechită în Europa Categorie:Economia Romei antice