În lingvistică, sintagma „formare de cuvinte” denumește principalul mijloc intern de îmbogățire a lexicului limbii, un ansamblu de procedee de creare a unor unități lexicale noi, pe baza unui material lingvistic preexistent în aceastaBidu-Vrănceanu 1997, p. 207–208.Bussmann 1998, p. 1288.Dubois 2002, p. 209..
Entitățile bază ale formării de cuvinte provin pe mai multe căi. Unele sunt interne limbii, precum cuvintele moștenite din limba din care a evoluat cea în cauză, și cuvintele create altfel decât prin formare, interjecțiile și onomatopeele. Alte baze sunt împrumuturi lexicale din alte limbiGrevisse și Goosse 2007, p. 162.Gerstner 2007, p. 324..
În privința naturii bazelor, acestea pot fi radicali ce constituie morfeme libere (cuvinte autonome) sau legate (ce nu pot fi cuvinte autonome), alte părți de cuvinte nefolosite independent sau cuvinte create anterior în limbă prin procedee de formare.
Aceste procedee pot fi grupate în mai multe feluri.
O împărțire în două grupuri este cea în cuvinte formate în mod spontan (marea majoritate) și cele formate în mod conștient, unele prin procedee existente în formarea spontană, altele care implică prescurtări conștiente, de exemplu siglele și acronimeleGerstner 2007, p. 329–330..
Tot două grupuri constituie, pe de o parte, formațiile lexicalizate, care sunt repertoriate în dicționare, și, pe de altă parte, cele nelexicalizate, precum cuvintele compuse ocazionale care se formează în unele limbiKeszler 2000, p. 325., sau majoritatea siglelor și acronimelor. Acestea din urmă nici nu sunt incluse de către unii lingviști în formarea de cuvinteKálmán și Trón 2007, p. 80.. Tot în al doilea grup intră și prenumele diminutivate prin procedee de formare a cuvintelorDubois 2002, p. 236.Gerstner 2006, p. 328..
Altă grupare este după modul de formare: adăugarea unui afix, adică derivarea; combinarea unor cuvinte autonome sau părți de cuvinte neautonome, adică compunerea; reduplicarea; modificarea unor cuvinte sau sintagme prin trunchiere sau deformare; alte procedee urmate de lexicalizare.
Sunt și formații în care se combină procedee diferite, de exemplu trunchierea cu compunerea, în cuvintele telescopate și în acronime.
Formarea de cuvinte poate fi privită și din perspectiva diacronie (istoria limbii) vs. sincronie (starea la un moment dat a limbii), deoarece unele cuvinte nou formate își înlocuiesc baza, care se învechește și iese din lexic, pe când altele trăiesc în paralel cu baza lor în limba actuală, de regulă în registre de limbă diferite.
Ponderea procedeelor de formare a cuvintelor diferă de la o limbă la alta, dar și în cadrul aceleiași limbi. De pildă, în limba germană, compunerea este mult mai frecventă decât în română, iar cel puțin în limbile amintite aici, derivarea este mult mai importantă decât telescoparea.
Procedee de formare a cuvintelor
Derivarea
Derivarea este un procedeu de formare a unor unități lexicale noi prin adăugarea unui afix la o bază. Afixul poate fi un sufix sau un prefix, fiind adăugat de cele mai multe ori fie unul (sufixare), fie altul (prefixare), fie, mai rar, ambele concomitent (derivare parasintetică)Bidu-Vrănceanu 1997, p. 156., de exemplu: zgomotosBidu-Vrănceanu 1997, p. 492., desface, împietriBidu-Vrănceanu 1997, p. 378..
În limba română, baza este un cuvânt autonom sau un radical legat, dar în alte limbi poate fi și altă entitate. În BCMSBosniacă, croată, muntenegreană și sârbă., de exemplu, sufixarea este deseori concomitentă cu compunerea unui substantiv cu un radical verbal, ex. staklorezac „geamgiu” < staklo „sticlă” + radicalul verbului rezati „a tăia” + sufixul -acKlajn 2005, p. 197.. În limba maghiară, baza poate fi un cuvânt trunchiat prin apocopă, care se sufixează. Astfel se formează prenume diminutivate (ex. Viki < Viktor), procedeu care s-a aplicat și unor substantive comune, ex. mozi „cinema” < mozgóképszínház „cinematograf” trunchiat în moz- + -i.
În unele lingvistici, precum cea românească sau cea franceză, este inclusă în derivare și cea numită regresivă, care constă în suprimarea unui afix lexical real (ex. accorder „acorda” > accord „acord”Grevisse et Goosse 2007, p. 187.) sau a unei părți de cuvânt considerate în mod greșit afix lexical, ex. smochină > smochin Constantinescu-Dobridor 1998, articolul derivare.. În alte lingvistici, ca cea de limbă englezăBussmann 1998, p. 117. sau cea maghiarăKeszler 2000, p. 344., acest procedeu este considerat total diferit, fiind de fapt contrar derivării propriu-zise.
Compunerea
Compunerea constă în formarea de cuvinte noi din două sau mai multe cuvinte existente independent (ex. botgros, floare-de-colț), dintr-un cuvânt și dintr-un element de cuvânt (ex. microonde „microundă”Grevisse și Goosse 2007, p. 200.), sau din două asemenea elemente, ex. viticole „viticol”Grevisse și Goosse 2007, p. 197..
În unele limbi sunt și substantive proprii mai ales nume de întreprinderi, create conștient din cuvinte complete: Naftaplin < nafta „petrol” + plin „gaz”Barić 1997, p. 350.; Budataxi < Buda + taxiKeszler 2000, p. 347..
Telescoparea
Unii autori, precum Grevisse și Goosse 2007, includ printre cuvintele compuse și pe cele formate prin telescopare, adică prin unirea părții inițiale a unui cuvânt cu partea finală a altuia, în urma trunchierii acestora prin apocopă, respectiv aferezăGrevisse și Goosse 2007, p. 191.. Astfel sunt: tembeliziune < tembel + televiziuneVolceanov 2007, p. 243.; autobus „autobuz” < automobile omnibus; brunch < breakfast „mic dejun” + lunch „prânz”Crystal 2008, p. 57.; csalagút „tunelul Canalului Mânecii” < csatorna „canal” + alagút „tunel”Keszler 2000, p. 346..
Sigla și acronimul
În lingvistica românească se consideră o modalitate specială de compunere formarea siglelor și acronimelorBidu-Vrănceanu 1997, p. 120., care sunt cuvinte, spre deosebire de abrevierile folosite numai în scris. Formarea siglelor și a acronimelor are loc în urma unei trunchieri a componentelor unei sintagme prin apocopă.
Siglele sunt cuvinte formate din sunetele/literele inițiale ale cuvintelor dintr-o sintagmă. Cele care se pronunță precum cuvintele obișnuite sunt totodată și acronime. Exemple: C.F.R. < Căile Ferate Române; NATO < North Atlantic Treaty Organization „Organizația Tratatului Atlanticului de Nord”Bussmann 1998, p. 1.; MÁV < Magyar Államvasutak „Căile Ferate de Stat Ungare”Gerstner 2006, p. 330.; ULUH < Udruženje likovnih umjetnika Hrvatske „Uniunea Artiștilor Plastici din Croația”Barić 1997, p. 299..
Numai acronime sunt cuvintele formate din părțile inițiale ale cuvintelor dintr-o sintagmă, cel puțin una fiind mai mare de un sunet/literă: Asirom < ASIgurarea ROMâneascăBidu-Vrănceanu 1997, p. 11.; Ifremer < Institut Français de Recherche pour l’Exploitation de la MER „Institutul Francez pentru Cercetarea și Exploatarea Mării”Larousse, articolul IFREMER.; ALGOL < ALGOrithmic Language „limbaj algoritmic”Dubois 2002, p. 13.; Malév < MAgyar LÉgiforgalmi Vállalat (literal „întreprinderea ungară de trafic aerian”); Ina < Industrija NAfte (lit. „industria petrolului”)Barić 1997, p. 300..
Reduplicarea
Reduplicarea este și un procedeu de formare a cuvintelor, când nu este gramaticală.
Unii lingviști o includ în compunere atunci când constă în: dublarea unui cuvânt, ex. cache-cache „jocul de-a (v-ați) ascunselea” (lit. „ascunde-ascunde”)Grevisse și Goosse 2007, p. 194.; combinarea unor entități între care există o mică diferență de formă: cuvinte autonome: calea-valeaDexonline, articolul cale.; un cuvânt autonom + unul inexistent ca atare: easy-peasy (familiar) „ușor de făcut, floare la ureche”OLD, articolul easy-peasy.; entități inexistente în calitate de cuvinte: ákombákom „scris neciteț, mâzgălitură”Cs. Nagy 2007, p. 302..
Prin reduplicarea unei silabe se formează și cuvinte simple. Astfel sunt unele diminutive de prenume, ex. Cornel > Corneluș > LulușBidu-Vrănceanu 1997, p. 238., sau unele cuvinte formate de adulți și folosite cu copiii mici, precum dormir „a dormi” > dodo „nani”. Acest procedeu intră și în categoria deformărilorGrevisse și Goosse 2007, p. 206. (vezi mai jos).
Trunchierea
Trunchierea este scurtarea unui cuvânt simplu sau compus, ori a unei sintagme, prin suprimarea unei părți din ele.
Trunchierea unui cuvânt
Afereza
Această trunchiere constă în eliminarea părții inițiale a unui cuvânt, ex. américain „american” > ricain (registru popular)Grevisse și Goosse 2007, p. 203..
Sincopa
Termenul „sincopă” denumește omiterea unui segment din interiorul unui cuvânt, ex. győzedelem > győzelem „victorie”Szathmári 2008, articolul Szinkopé..
Haplologia
Haplologia este o variantă de sincopă care constă în eliminarea unuia dintre sunetele sau grupurile de sunete identice sau asemănătoare care se succed în interiorul unui cuvânt, ex. tragico-comédie > tragi-comédie.
Apocopa
Această trunchiere constă în omiterea unui segment de la sfârșitul unui cuvânt, ex. cinématographe > cinéma.
Un tip aparte de apocopă este și derivarea regresivă (vezi mai sus).
Trunchierea unei sintagme sau a unui cuvânt compus
Aceste două entități își corespund de multe ori de la o limbă la alta, prima având o frecvență mai mare în unele limbi (de exemplu în română), cealaltă fiind mai frecventă în altele, precum în maghiară. Trunchierea lor este cel puțin parțial condiționată contextual.
Unele trunchieri de sintagme s-au impus în cursul istoriei limbilor. Exemple: iecur ficatum „ficat de animal hrănit cu smochine”Etimologie dată de TLFi, articolul foie. > ficat, foieBidu-Vrănceanu 1997, p. 11–12.; pătlăgea roșie > roșie, roșii, pătlăgea vânătă > vânătă, vinete; napkelet > kelet „est, orient”.
Alte trunchieri de sintagme sunt total contextuale. De exemplu, desemnarea partidului comunist ( le Parti communiste) numai prin partidul (le Parti) era datorată contextului social-politic. Unele reduceri de sintagme sunt condiționate de contextul situațional. Este vorba de omiterea unor precizări după ce au fost făcute o dată. De exemplu, după ce s-a spus Le jardinier du château est venu me voir „A venit la mine grădinarul de la castel”, în partea de context următoare se va spune numai le jardinier „grădinarul”Dubois 2002, p. 1–2..
Formarea de cuvinte din cuvinte trunchiate
Cuvintele rezultate prin trunchiere pot trăi mai departe cu forma lor, ca toate exemplele de mai sus, dar unele se pot schimba.
De pildă, unele diminutive ale prenumelor se formează în unele limbi prin simplă apocopă, ex. Édouard → Ed, Stéphane → StephDubois 2002, p. 149.. Într-o limbă ca maghiara, însă, se adaugă cel mai adesea un sufix diminutival la cuvântul astfel abreviat: Ferenc „Francisc” → Feri sau Ferkó, Teréz „Tereza” → Teri sau Terka. Astfel se formează diminutive și din substantive comune. Unele sunt numai în registrul de limbă familiar (ex. óvoda „grădiniță” → ovi „grădi”), dar altele mai vechi nu mai sunt simțite ca diminutive și au înlocuit cuvântul-bază, ex. mozgóképszínház „cinematograf” > mozi „cinema”.
În registrul popular al limbii franceze, de asemenea, uneori se adaugă la cuvântul supus apocopei un -o, fără să fie vorba de diminutivare, ex. apéritif „aperitiv” → apéroDubois 2002, p. 496..
Uneori, două cuvinte trunchiate formează împreună un cuvânt nou, de pildă un cuvânt telescopat, procedeu considerat și un tip special de compunere (vezi mai sus). În limba engleză, de exemplu, din motor + hotel s-a obținut motelBussmann 1998, p. 137..
Tot în urma trunchierii, anume prin apocopă, are loc și formarea siglelor și a acronimelor.
Deformarea
Unele cuvinte sunt rezultatul deformării unora preexistente. Unele deformări sunt accidentale, altele sunt voite.
Etimologia populară