miniatura|Diagramă care prezintă inhalarea.Inspirația este un act fiziologic ce constă în deplasarea aerului din mediul extern, prin căile respiratorii, până în alveole. În inspirație, volumul cavității toracice se mărește în cele trei diametre: antero-posterior, transversal și vertical. Plămânii aderă de pereții cutiei toracice prin pleura parietală, iar între aceasta și pleura viscerală se află un spațiu virtual. Datorită acestui fapt, plămânii urmează mișcările pe care le execută cutia toracică și diafragma. Inspirația apare ca un proces activ, determinat de contracția mușchilor inspiratori.I. C. Petricu, I. C. Voiculescu, Anatomia și fiziologia omului, p. 624. Editura Medicală, București, 1967.
Inspirația începe prin declanșarea contracției diafragmei, ce duce la expansiunea spațiului intrapulmonar și creșterea presiunii negative în conformitate cu legea lui Boyle. Această presiune negativă creează un flux de aer datorită diferenț<ei de presiune dintre atmosferă și alveole. Aerul pătrunde fie prin gură, fie prin nas spre faringe, trece prin laringe, trahea șibronhii pentru a ajunge în alveolă.
Alți mușchi care pot fi implicați în procesul inspirației sunt: Mușchii intercostali externi Mușchii scaleni (anterior și posterior) Mușchiul sternocleidomastoidian Mușchi trapez
Note
Categorie:Fiziologie respiratorie