Forumul Economic Mondial (în – WEF) este o organizație internațională neguvernamentală cu rol de advocacy și un think tank, cu sediul în Cologny, cantonul Geneva, Elveția. A fost fondat la 24 ianuarie 1971 de inginerul german Klaus Schwab. Deși reunește lideri din mediul politic, economic și academic la nivel global, Forumul Economic Mondial nu este un organism interguvernamental și nu dispune de competențe decizionale sau normative asupra statelor sau altor actori publici.
Misiunea declarată a organizației este „îmbunătățirea stării lumii prin implicarea liderilor din mediul de afaceri, din sfera politică, academică și din alte domenii ale societății, în vederea configurării agendelor globale, regionale și sectoriale”. Activitățile sale de advocacy vizează influențarea cadrului de dezbatere și a priorităților de politică publică, fără exercitarea unor atribuții formale de decizie.
Organizația este finanțată în principal de aproximativ 1.000 de companii multinaționale membre.
WEF este cunoscut în special pentru reuniunea sa anuală organizată la sfârșitul lunii ianuarie la Davos, o stațiune montană din cantonul Graubünden, situată în regiunea Alpilor Orientali din Elveția. Această reuniune reunește aproximativ 3.000 de membri plătitori și participanți selectați – printre care investitori, lideri din mediul de afaceri, lideri politici, economiști, personalități publice și jurnaliști – pe parcursul a până la cinci zile, în cadrul cărora sunt abordate teme globale în aproximativ 500 de sesiuni. Deși reuniunea de la Davos are o semnificație simbolică și mediatică pronunțată, activitatea organizației nu se limitează la acest eveniment și se desfășoară pe parcursul întregului an.
Pe lângă reuniunea anuală de la Davos, Forumul Economic Mondial convoacă conferințe regionale, elaborează rapoarte tematice, implică membrii săi în inițiative sectoriale specifice și oferă o platformă informală de dialog multilateral pentru lideri din diferite categorii de părți interesate, în vederea cooperării asupra unor proiecte și inițiative comune. În literatura de specialitate, organizația este frecvent analizată ca un actor al guvernanței globale informale, situat la intersecția dintre sectorul public, sectorul privat și societatea civilă.
Forumul Economic Mondial și reuniunea sa anuală de la Davos au fost, de-a lungul timpului, obiectul unor critici, care pot fi clasificate în critici de natură politică, instituțională și de politici publice. Printre acestea se numără acuzații privind capturarea corporativă a instituțiilor globale și democratice, inițiative de „albire” instituțională (institutional whitewashing), costurile publice asociate asigurării securității evenimentelor, statutul organizației de entitate scutită de impozite, lipsa de claritate și transparență a proceselor decizionale și a criteriilor de aderare, deficitul de transparență financiară, precum și impactul asupra mediului al reuniunilor sale anuale.
Istorie
Forumul Economic Mondial a fost fondat în 1971 de Klaus Schwab, profesor de afaceri la Universitatea din Geneva. Inițial cunoscut sub denumirea de Forumul European de Management, acesta și-a schimbat numele în Forumul Economic Mondial în 1987, schimbare care a reflectat extinderea misiunii organizației către crearea unei platforme de dialog privind probleme economice, sociale și politice de interes internațional.
În februarie 1971, Schwab a invitat 450 de directori ai unor companii din Europa Occidentală să participe la primul Simpozion European de Management, desfășurat la Centrul de Congrese din Davos, sub patronajul Comisiei Europene și al asociațiilor industriale europene. Scopul declarat al reuniunii a fost familiarizarea firmelor europene cu practicile manageriale americane. Ulterior, Schwab a constituit Forumul Economic Mondial ca organizație non-profit, cu sediul la Geneva, care a început să atragă lideri ai mediului de afaceri european la reuniunile anuale organizate la Davos, în luna ianuarie.Kellerman. p. 229.
Cea de-a doua ediție a Forumului European de Management, organizată în 1972, a marcat prima participare a unui șef de guvern în calitate de vorbitor, respectiv prim-ministrul Luxemburgului, Pierre Werner.
Evoluțiile anului 1973, între care prăbușirea sistemului cursurilor de schimb fixe de la Bretton Woods, ce guvernase ordinea monetară internațională postbelică, și izbucnirea Războiului de Yom Kippur, au determinat lărgirea ariei tematice a reuniunii anuale, de la management la probleme economice și sociale. În acest context, liderii politici au fost invitați pentru prima dată să participe la reuniunea anuală din ianuarie 1974. "Interview: Klaus Schwab"Financial Times. 22 January 2008. accessed 29 August 2008
În primul deceniu de existență, reuniunile forumului s-au caracterizat printr-o atmosferă relativ informală, numeroși participanți practicând sporturi de iarnă și participând la evenimentele sociale organizate seara. Referindu-se la ediția din 1981, un participant a remarcat că „forumul oferă o vacanță plăcută pe cheltuiala firmei”.
În timp, reuniunea anuală de la Davos a devenit un cadru frecvent utilizat de liderii politici pentru promovarea intereselor naționale. Declarația de la Davos a fost semnată în 1988 de Grecia și Turcia, contribuind la detensionarea relațiilor bilaterale. În 1992, președintele Africii de Sud, F. W. de Klerk, s-a întâlnit cu Nelson Mandela și cu liderul Mangosuthu Buthelezi în cadrul reuniunii anuale, aceasta reprezentând prima lor apariție comună în afara Africii de Sud. La reuniunea din 1994, ministrul israelian de externe Shimon Peres și președintele Organizației pentru Eliberarea Palestinei, Yasser Arafat, au ajuns la un proiect de acord privind Gaza și Ierihon.Lowe, Felix (14 January 2008). "WEF and Davos: A Brief History" . The Telegraph. accessed 25 January 2011. Așa-numitul „Pact de la Davos” din 1996 a reflectat sprijinul acordat de unii dintre participanții influenți ai forumului lui Boris Elțin pentru menținerea sa în funcția de președinte al Federației Ruse, în detrimentul favoritului de atunci, Ghenadi Ziuganov, liderul Partidului Comunist al Federației Ruse.
În urma atentatelor din 11 septembrie 2001, reuniunea anuală a Forumului Economic Mondial din 2002 a fost organizată pentru prima dată în Statele Unite ale Americii, la New York. În ianuarie 2003, secretarul de stat al SUA, Colin Powell, a participat la reuniunea de la Davos în vederea obținerii sprijinului internațional pentru războiul global împotriva terorismului și pentru iminenta invazie a Irakului.
În octombrie 2004, Forumul Economic Mondial a atras atenția publică prin demisia directorului său general și a directorului executiv José María Figueres, ca urmare a primirii nedeclarate a peste 900.000 de dolari SUA sub formă de onorarii de consultanță de la compania franceză de telecomunicații Alcatel. Cazul a fost consemnat de Transparency International în Raportul global privind corupția din 2006.
În ianuarie 2006, Forumul Economic Mondial a publicat în revista Global Agenda un articol intitulat „Boicotarea Israelului”, distribuit tuturor celor 2.340 de participanți la reuniunea anuală. Ulterior, Klaus Schwab a calificat publicarea articolului drept „un eșec inacceptabil al procesului editorial”.
La sfârșitul anului 2015, organizatorii forumului au extins invitațiile pentru ediția din 2016 și către o delegație nord-coreeană, invocând „semnale pozitive provenite din țară”. Coreea de Nord nu mai participase la reuniunile Forumului Economic Mondial din 1998. Deși invitația a fost inițial acceptată, aceasta a fost revocată la 13 ianuarie 2016, în urma testului nuclear nord-coreean din 6 ianuarie 2016. Participarea a fost condiționată de regimul sancțiunilor internaționale existente sau preconizate.Keaten Jamey, AP (13 January 2016). "World Economic Forum revokes invitation to North Korea to attend the annual meeting in Davos" . U.S. News & World Report. accessed 14 January 2016. În pofida protestelor formulate de Coreea de Nord, comitetul forumului a menținut excluderea, apreciind că, în aceste circumstanțe, nu exista posibilitatea unui dialog internațional.AFP (15 January 2016). N. Korean fury over 'sinister' WEF Davos forum exclusion . The China Post. accessed 15 January 2016.
Reuniunea de la Davos din 2017 a atras o atenție deosebită prin participarea, pentru prima dată, a unui șef de stat al Republicii Populare Chineze. În contextul Brexitului, al instalării unei administrații americane cu orientare protecționistă și al presiunilor exercitate asupra regimurilor de liber schimb, Xi Jinping a apărat arhitectura economică globală și a prezentat China drept o putere responsabilă, cu un rol activ în domeniul protecției mediului. Potrivit relatărilor contemporane, acesta a criticat mișcările populiste favorabile introducerii tarifelor vamale, avertizând asupra riscurilor de izolare și de diminuare a oportunităților economice.P. S. Goodman (2017). "In Era of Trump, China's President Champions Economic Globalization" . The New York Times (News Analysis). accessed 17 January 2017.
În 2018, prim-ministrul Indiei, Narendra Modi, a susținut discursul inaugural al sesiunii plenare, devenind primul șef de guvern indian care a deschis reuniunea anuală de la Davos. Acesta a identificat schimbările climatice, terorismul și protecționismul drept principalele provocări globale și a subliniat necesitatea cooperării internaționale pentru abordarea acestora.
În 2019, președintele Braziliei, Jair Bolsonaro, a susținut discursul principal al sesiunii plenare. În cadrul primei sale deplasări internaționale la Davos, acesta a prezentat orientarea liberală a politicilor economice ale guvernului său și a susținut public că Brazilia își asumă protejarea pădurii tropicale, concomitent cu utilizarea resurselor pentru producția agricolă și export. Totodată, a afirmat intenția guvernului de a integra mai profund Brazilia în economia globală prin adoptarea bunelor practici internaționale promovate de OCDE.Speech by the President of the Republic, Jair Bolsonaro, at the Plenary Session of the World Economic Forum – Davos, Switzerland, 22 January 2019 www.gov.br . Brasil. Ministry of Foreign Affairs. accessed 20 July 2022. Îngrijorările de mediu, inclusiv fenomenele meteorologice extreme și eșecul măsurilor de atenuare și adaptare la schimbările climatice, s-au numărat printre principalele riscuri globale identificate de participanții la forum.Taylor, Chloe (Jan 2019). Global tension is hampering our ability to fight climate change, Davos survey warns CNBC. accessed 22 January 2019. La 13 iunie 2019, Forumul Economic Mondial și Organizația Națiunilor Unite au semnat un Cadru de parteneriat strategic în vederea accelerării implementării Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă.
Forumul Economic Mondial din 2021 era programat să se desfășoare la Singapore, în perioada 17–20 august, însă a fost anulat la 17 mai 2021. Organizatorii au decis ca o nouă reuniune să fie organizată în prima jumătate a anului 2022, cu stabilirea ulterioară a datei și a locației.
La sfârșitul lunii decembrie 2021, Forumul Economic Mondial a anunțat că situația pandemică făcea extrem de dificilă organizarea unei reuniuni globale cu prezență fizică. Transmisibilitatea variantei Omicron a virusului SARS-CoV-2 și impactul acesteia asupra mobilității internaționale au impus amânarea evenimentului, reuniunea de la Davos fiind reprogramată pentru perioada 22–26 mai 2022.