250px|thumb|right|Stradă din Ostia Ostia (în , iar în ) era un oraș de coastă, port al Romei, situat la vărsarea fluviului Tibru în Marea Tireniană, la 35 de kilometri sud-vest de Roma.
Prin portul antic se importau cerealele, uleiul, vinul, garumulGarumul era un condiment, larg folosit în lumea romană, sub formă de sos, obținut prin macerarea unui amestec din carne, viscere de pește și de stridii și sare, în proporție de 8:1. și alte mărfuri provenind din întreaga lume romană, care apoi erau îndrumate până la portul fluvial de la Emporium.
Orașul antic, abandonat la sfârșitul Imperiului Roman, păstrează și astăzi străzi și construcții antice, îndeosebi antrepozite, magazine, sanctuare și imobile de locuit (insulae), uneori având mai multe etaje.
Etimologie În : „intrare”.G. Guțu, Dicționar latin - român Se spune că aici prințul troian Enea / Aeneas și-a făcut intrarea pe pământul Italiei, refugiindu-se din Troia în flăcări. Tot aici, este locul în care apele fluviului Tibru își fac intrarea în apele Mării Tireniene.
Istorie Potrivit lui Vergilius, la vărsarea Tibrului, pe amplasamentul Ostiei, prințul Eneas, refugiindu-se din Troia incendiată, ar fi debarcat și implantat un fortEneida, VII, 157; IX, 8, 36, etc; X, 122; XI, 466.. Istoricii, însă, consideră că este vorba de o licență poetică, cunoscută chiar și de romani, întrucât VarroVarro (Marcus Terentius Varro) este un scriitor, savant și cavaler roman, născut la Reate (azi Rieti), în Sabina (Italia centrală), în 116 î.Hr. și decedat în 27 î.Hr. îl face pe Eneas să debarce la LanuviumLanuvium a fost un oraș antic din Latium, în partea de sud a Muntelui Albano, la 30 de kilometri de Roma, pe partea dreaptă a Viei Appia.. A suferit pagube importante din cauza migrației popoarelor și a declinului economiei romane de la sfârșitul secolului al III-lea d.Hr.
Note
Bibliografie Gustav Hermansen, Ostia: Aspects of Roman City Life, University of Alberta Press, Edmonton, 1982; R. Meiggs, (1960), Roman Ostia 2nd ed., Oxford University Press, 1973, (The standard overview); James E. Packer, 1971, The Insulae of Imperial Ostia M.Am.Acad. Rome 31 C. Pavolini, Ostia: Guida Archeologica Laterza, Laterza, Roma; Sandro Lorenzatti, Ostia. Storia Ambiente Itinerari Genius Loci, Roma 2007 Filippo Coarelli (trad. Roger Hanoune), Guide archéologique de Rome, Hachette, 1994 (1re éd. 1980), 346 p. (ISBN 2012354289) Julien Fourniol, thèse Sorbonne, Paris 1998: Introduction. Le complexe portuaire d'Ostie. D'Ostie à Rome, les étapes de la "chaîne" du blé. Le stockage des grains et de l'huile à Ostie. Raymond Chevallier, Ostie antique, ville et port, Les belles lettres, 1986, 290 p. G. Guțu, Dicționar latin - român, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1983. Vergilius, Eneida, Ediție critică; Traducere de George Coșbuc, Ediție îngrijită, note și prefață de Stella Petecel; Editura Univers, București, 1980.
Legături externe
Categorie:Roma antică Categorie:Civilizații Categorie:Orașe romane