Clubul Sportiv Municipal Aurul Brad, cunoscut sub numele de Aurul Brad, este un club de fotbal profesionist din Brad, județul Hunedoara, care evoluează în prezent în . Echipa a fost afiliată în 1934, sub denumirea Mica Brad și în primii ani de activitate a evoluat în Divizia C sau în campionatele regionale ale României. La Gurabarza, a avut loc primul meci organizat cu o echipă din altă comună. Pe 25 iunie 1933: Mica Brad - Ponorul Vața 5-1. Din lotul brădean făceau parte: Heinrich, Laslău, Sturek, Haiduc, Lucaci, frații Borcsy, Pop, Ieszensky, frații Banciu, Bortoș, Trifu și Aliman.

Istoria Aurului Brad Ascensiunea și perioada de glorie Sezonul 1934-35 Echipa de fotbal Mica Brad a fost afiliată la FRF pe 3 iunie 1934. Mica și-a început activitatea în campionatul regional, transferând jucatori de la alte echipe din țară și reușind să promoveze în Divizia C, la sfârșitul sezonului 1934-1935. În acea perioadă au fost legitimați la Brad jucătorii: Bortos, Aliman, Mocuta, Taucean, Iancu Asparuh, Fusoi Nicolae, Nedici Gheorghe, Cheresledean, Morwezc Iosif și alții. Primul antrenor al echipei nou formate a fost prof. Barbu, acesta fiind ajutat de antrenorul Alex Popescu (fost internațional).

1934-1935. Campionatul regional Hunedoara: locul 1, promovând în Divizia C. Antrenor: Alex Popescu. Formația: Mocuța - Zaslau, Sturek - Trifu, Nedici, Haiduc - Florea, Maier, Aliman, Bortos, Tăucean.

Terenul de la Gurabarza a fost omologat pe 29 iulie 1935.

Sezonul 1936-37 Mica Brad a participat la Liga de Vest și a ocupat locul 4 din 10 echipe. Au mai jucat: UDR Reșița, Minerul Lupeni, SSMR Reșița, Electrica Timișoara, Progresul Timișoara, Banatul Timișoara, CSM Lugoj, Olimpia PTT Arad și Politehnica Timișoara. Mica a înregistrat 9 victorii, un egal și 8 eșecuri și a adunat 19 puncte în cele 18 etape.

Sezonul 1937-38 Mica Brad s-a clasat pe locul secund în campionatul Diviziei C din sezonul 1937-1938, fiind condusă de pe bancă de antrenorul Unsuld, în vârstă de 29 ani. 1937-1938. Divizia C, Liga de Vest, seria a II-a. A ocupat locul 2, cu 22 de puncte din 14 meciuri, după Minerul Lupeni. Antrenori: Unsuld, ajutat de prof. Albescu (Bucuresti). Formația: Mocuta - Fogel, Sturek - Radu, Danila, Fusol, Teodorescu - Maier, Nedici, Taucean, Popa, Bolos.

În Cupa României, a ajuns în optimile de finală, după 2-1 cu ACFR Brașov și 0-6 cu Jiul Petroșani.

Sezonul 1939-1940 Mica Brad a participat la campionatul Diviziei C și a ocupat primul loc, cu un avans de 10 puncte față de a doua clasată. A avut un golaveraj fabulos: 160-9. Mica a învins-o pe Găiana Arad cu 10-1 în deplasare și 22-0 acasă. A urmat un baraj, la care au participat Mica Brad, Electrica Timișoara, SSM Reșița și Oltenia Craiova. Rezultate baraj: Oltenia - Mica 1-7 Mica - Oltenia 3-0 (neprezentare) Mica - SSM Reșița 5-0 SSM Reșița - Mica 3-1 Mica - Electrica 1-0 Electrica - Mica 2-0

Mica Brad a promovat în Divizia B, având în lot jucători precum Mocuța, Lenghel, Iancu Asparuh, Stureh, Lungu, Teodorescu, Fusoi, Vela, Chereșledean, Popa Virgil, Aliman, Șerban, Pascu, Gherman, Bortoș, Tăucean și Bugariu, antrenați de Iosif Morawecz.

Sezonul 1939-40 Mica Brad a terminat pe primul loc în Seria a II-a a Diviziei B, cu 27 de puncte acumulate. Echipa de bază: Mocuța - Iancu Asparuh, David Nicolae - Teodorescu, Fusoi, Vela - Chereșledean, Bîrlea, Pop, Popa Virgil, Pascu.

Sezonul 1940-41 de Liga I În 1940, Mica promovează în Divizia A, profitând de forma excepțională a lui Bazil Marian. De altfel, jucătorul a ajuns la națională în vremea în care juca la Brad. În primul sezon în eșalonul de elită, echipa din Brad se clasează pe locul 5, cea mai bună performanță din istoria clubului. Brădenii au fost depășiți de forțele acelui moment, Unirea Tricolor București, Rapid București, Ripensia Timișoara și Venus București, dar au încheiat sezonul în fața altor nume legendare, precum Sportul Studențesc București, UDR Resița, Gloria Arad, FC Craiova, FC Ploiești, Universitatea Sibiu, Gloria CFR Galați și FC Brăila.

Formația: Mocuta (Pop Alexandru) - Iancu Asparuh, Lungu - Teodorescu, Fusoi, Pascu - Cheresledean, Bazil Marian, Cociuban, Ivanescu, Pop Gheorghe (Bagaianu), Morawecz.

Câteva rezultate: Mica - FC Craiova 4-2 Mica - Unirea-Tricolor 2-4 Mica - FC Brăila 3-0 UDR Reșița - Mica 3-2 Mica - FC Ploiești 3-1 Mica - Sportul Studențesc București 4-2 Mica - Ripensia Timișoara 3-2 Ripensia Timișoara - Mica 3-4

În sezonul 1941-1942 al Cupei României ajunge până în faza semifinalelor, unde este eliminată de Universitatea Cluj-Sibiu. Rezultatele din Cupă: Optimi: Mica - Minerul Lupeni 3-1 Sferturi: Mica - Ripensia Timișoara 2-1 Semifinale: U Cluj-Sibiu - Mica 4-1

Decăderea și apoi perioada de argint

După Al Doilea Război Mondial, Mica Brad continuă în Divizia B și se clasează pe locul 9, cu 23 de puncte, în sezonul 1946-1947, sub comanda antrenorului Dobra Ștefan.

În sezonul 1947-1948, echipa brădeană a ocupat locul 3. În lot erau: Remus Moraru, Stan, Fusoi, Duna, Lungu, Staron, Tigu, Anisie, Chereșledean, Ometa, Rok. În sezonul 1948-1949 a avut loc o altă reorganizare a Diviziei B, cu echipele împărțite în două serii. Mica a evoluat în Seria II și a ocupat poziția a șasea. L. Raffiusky a fost antrenorul formației din care făceau parte Mocuța, Tensler, Guran, Fusoi, Hellstein, Duna, Dobîrcău, Tăucean, Isac, Petrean, Eleș, Morawetz, Szabo și Berindeanu.

Între 1947 și 1956, echipa a activat în campionatul regiunii Hunedoara, și-a schimbat numele în Metalul Brad (1949), apoi în Progresul Brad (1951) și a promovat în Divizia C, în anul 1956.

În campionatul 1950, Mica Brad a înregistrat doar o victorie și 5 remize în 22 de etape și a retrogradat în campionatul regional. În 1957, echipa evoluează în Divizia C sub numele de Aurul Brad. 1957-1958. Divizia C, seria a III-a, locul 4 cu 26 de puncte, după Știința Craiova, Unirea Râmnicu Vâlcea și Metalul Oțelul Roșu. Antrenori: Gain și Aliman. Jucători: Ciuntu - Man - Petrescu, Dianowski, Marina Ioan, Marina Aurel, Duna, Ene Paul, Kheill, Holbos, Sleth 1958-1959. Divizia C, seria a VI-a, locul 3 cu 23 de puncte, după Metalul Oțelul Roșu (25 de puncte) și Drobeta Turnu Severin (25 de puncte). Antrenor: Gain. În lot jucau: V. Zamfir, A. Dănciulescu, N. Voinescu, N. Petrescu, M. Ivan, I. Manole, P. But, Ad. Grisz, Gh. Manea, V. Dobîrcău, Gh. Stoia, E. Schllet, G. Dianovschi, S. Rădiță, T. Petran, A. Schloter, D. Murzacu.

Aurul Brad obține o nouă performanță deosebită în Cupa României, ajungând în sferturile competiției KO din sezonul 1958-1959. Aurul ratează calificarea în semifinale după un meci disputat la Arad, cu Rapid București, dar anul următor câștigă Divizia C, barajul de la Ploiești și promovează în Divizia B. Antrenor: Reinhardt.

Brădenii rezistă în Divizia B doar un sezon (1960-1961). În perioada 1963-1966, antrenorul Ladislau Băcuț încearcă să formeze o echipă tânără, printre fotbaliștii de la Aurul fiind Poszler, Mercea, Wolf, Anton, Vlad, Păiușan, Bruchental, Gergely, Boboc, Titirici, Chițu, Bacrov, Szilagy, Tască, Roman, Tuțulan, Circo, Golda și Faur.

În sezonul 1965-1966, a jucat în Campionatul regional, Regiunea Hunedoara: locul 2 din 14 echipe, după Aurul Zlatna, care a promovat. În sezonul 1966-1967, Aurul a câștigat campionatul regional, cu 40 de puncte din 26 de meciuri. Știința Petroșani a terminat pe locul 2, cu 39 de puncte. La baraj, Aurul a câștigat acasă, 1-0 cu UM Timișoara, dar a pierdut cu 2-0 în deplasare. În sezonul 1967-1968, Aurul Brad a terminat campionatul regional pe locul 2, după Aurul Zlatna. Datorită reorganizării fotbalistice, prin care s-au creat 8 serii de 16 echipe în Divizia C, Aurul a promovat în eșalonul al treilea. Din lot făceau parte Poszler, Vlad (portari), Rusu, Mignea, Circo, Wolf, Stănilă (fundași), Toth, Kenesz, Halja (mijlocași), Faur, Bodea, Schlett, Meszaros, Breda, Popescu (atacanți). În sezonul 1968-1969, Aurul a terminat pe locul 4 în Seria VI, cu 33 de puncte după 30 de etape. Știința Petroșani, Aurul Zlatna și Metalul Copșa Mică s-au clasat în fața brădenilor. În sezonul 1969-1970, Aurul a evoluat în Seria VI și s-a clasat pe locul 12, cu 29 de puncte în 30 de etape. În sezonul 1970-1971, evoluând în Seria VI, Aurul Brad a ocupat locul 7 la final, cu 31 de puncte. în sezonul 1972 – 1973 în seria Valea Mureșului (mai era și Valea Jiiului, cu 10 echipe) a activat Aurul Brad II (echipa secundă), locul 11 din 16 echipe. În vara anului 1973, s-a inaugurat complexul sportiv din Brad, invitată de onoare fiind UTA. În sezonul 1974-1975, Aurul termină pe locul 3 în Divizia C. La echipă vin apoi Ghiță, Bogdan și Gheorghe Petrișor. 1974-1975. Divizia C, locul 3. Antrenori: Teodor Pop și Aliman. Jucători: Riscuta, Cimpeanu, Guran, Ghita, Stoica Romeo, Iezan, Faur, Circu Marin, Kenesz, Grigore, Gabor, Goea, Ștefan, Golcea, Chitac, Golda, Sortan. În sezonul următor, 1975-1976, Aurul Brad promovează iarăși în Divizia B. Bucuria succesului și revenirii, după 15 ani în liga secundă, e sărbătorită la capătul meciului din penultima etapă, câștigat pe teren propriu cu Minerul Ghelari, scor 3-2.

Cu sprijinul celor 8.000 de membri cotizanți, Aurul Brad transferă jucători importanți din țară, dar dispune și de munca centrului de copii și juniori condus de Ioan Aliman, cel care s-a dăruit clubului mai bine de 35 ani din viață.

Aurul Brad traversează 10 ani foarte buni în Divizia B, ocupând în fiecare ediție o poziție în prima jumătate a clasamentului. Cea mai bună clasare e locul 3 din sezonul 1981-1982, când Aurul termină în spatele celor de la FC Bihor Oradea și FC Baia Mare.

1976-1977. Divizia B. Antrenor: prof. Dumitru Borcau. Jucători: Ghita, Birau, Sortan, Naghy, Petrica, Ceausu, Moraru, Stinga, Riscuta, Gabor, Golcea, Petrisor, Chitac, Topor 1978-1979. Divizia B. Antrenori: Ladislau Vlad si Mihai Toth. Jucători: Buciuman, Petrică, Moraru, Faur, Giurgiu, Rusu, Riscuta, Ceausu, Stinga, Iga, Petrișor, Stoica, Klein, Sortan, Golda, Rudisuli, Ghiță, Șchiopu. 1979-1980. Divizia B. Antrenori: Ladislau Vlad și Mihai Toth. Jucători: Rudisuli, Șortan, Adam (portari), Buciuman, Oncu, Rusu, Stan, Moraru, Faur, Șchiopu, Moț, Mateș (fundași), Georgescu, Stîngă, Muia, Dubunciuc (mijlocași), Petrișor, Murar, Ghiță, Golda, Stoica, Nan (atacanți).

Printre jucătorii formației galben negrilor din acea perioadă îi mai amintim pe Rudisuli, Faur, Buciuman, Ceausu, Nan, Dubinciuc, Mircea Murar, Gheorghe Gheorghe, Mierla, Michael Misa Klein, Tirchineci, Ormenisan, Liviu Giurgiu, Oncu, Petrisor, Ghita, Ionut Popa sau Zoltan Crisan (antrenor-jucător). Pe banca tehnică au trecut nume ca Dumitru Borcau, Ladislau Vlad, Mihai Toth sau profesorul Ion V. Ionescu, cunoscut ca și Jackie Ionescu.

La finalul sezonului 1986-1987, Aurul retrogradează din Divizia B. Ultima participare în liga secundă se înregistrează în sezonul 1990-1991. Aurul Brad cade în Divizia C în 1991, iar anul următor își schimbă numele în AS Armata Aurul Brad. Din păcate, problemele financiare au dus la retrogradarea în Liga 4 în 2005. Sezon 2008–2009: locul 2 din 15 echipe Sezon 2009–2010: locul 2 din 16 echipe Sezon 2010–2011: locul 4 din 16 echipe Sezon 2011–2012: locul 2 din 17 echipe Sezon 2012–2013: locul 7 din 18 echipe Sezon 2013–2014: locul 9 din 16 echipe Sezon 2014–2015: locul 7 din 15 echipe Sezon 2015–2016: locul 5 din 14 echipe Sezon 2016–2017: locul 6 din 12 echipe Sezon 2017–2018: locul 7 din 15 echipe Sezon 2018–2019: locul 4 din 12 echipe Sezon 2019–2020: locul 3 din 11 echipe Sezon 2020–2021: locul 1 din 10 echipe, a promovat după barajul cu Fortuna Becicherecu Mic (Timiș) 3–1, 2–2

Încercarea de revenire în eșaloanele naționale În 2009, echipa de juniori a câștigat titlul de campioană a Hunedoarei. 2011 este anul în care Aurul Brad s-a impus în Cupa României, faza județeană, după o finală cu Aurul Certej, terminată la loviturile de departajare.

Cupa României 2012-2013