Litman Leon Ghelerter (n. 27 ianuarie 1873, Iași – d. 28 iulie 1945, București) a fost unul dintre fruntașii mișcării socialiste din România, doctor în medicină, ctitor de spitale, tribun și publicist de origine evreiască.
Biografie Părinții săi au fost Zalman și Debora Ghelerter. În anul 1899 și-a obținut licența de medic absolvind Facultatea de Medicină din Iași cu o teză având ca subiect alcoolismul. A fost coleg de promoție cu Marta Trancu-Rainer, prima femeie chirurg din România. În anul 1895 a fost atras de mișcarea socialistă, aderând la Cercul socialist evreiesc „Lumina”.Evreii și VasluiulGhelerter, Litman
Cunoscut între prieteni și familie cu numele „Moșu'Lu” (după un vechi obicei moldovenesc), dr. Ghelerter a trăit și activat de la naștere până în anul 1920 la Iași, iar din anul 1920 până la moarte la București.
thumb|200px|right|Afiș electoral cu lista de candidați ai Partidului Socialist pentru alegerile legislative din 1920, listă condusă de Leon Ghelerter și din care mai făceau parte Gheorghe Grigorovici și pictorul Octav Băncilă. A fost membru al Partidului Social-Democrat, precum și membru fondator (1928) al Partidului Socialist al Muncitorilor din România (P.S.M.R.). În anul 1931 numele partidului a fost modificat în cel de Partidul Socialist Independent (P.S.I.). În anul 1933 Partidul Socialist înființat de un alt dizident din Partidul Social-Democrat, Constantin Popovici, s-a unificat cu Partidul Socialist Independent al doctorului Ghelerter. Noul partid s-a numit „Partidul Socialist Unitar” (P.S.U.) și a fost condus de dr. Leon Ghelerter (președinte), Ștefan Voitec și Constantin Popovici (secretari generali).
Este înmormântat la Cimitirul Evreiesc Filantropia din București, alături și pe același rând cu fratele lui, Milo Ghelerter, sora lui, Caia Vexler Ghelerter, fiul lui, dr. Iuliu Ghelerter, și nepoții lui de frate, regizorul Moni Ghelerter și Felix Ghelerter.
Activitatea medicală Doctorul Leon Ghelerter a fost ctitorul Spitalului de copii din Iași, al așezământului medico-social „Întrajutorarea”, al „dispensarului pentru ajutorare medicală și consultații gratuite”. A înființat Fundația „Iubirea de Oameni". În anul 1926 se așază piatra de fundație a spitalului și policlinicii „Iubirea de Oameni”, pe care stau scrise cuvintele fondatorului: „În anul 1926 luna nov.7 s-a zidit această piatră a spitalului «Iubirea de Oameni» - care va sluji obștei din Capitală și din toată țara românească, fără deosebire de nație și credință, pentru prevenirea boalelor, însănătoșirea norodului și învățătura tinerimei medicale”. În anul 1945, după 19 ani de activitate, spitalul avea la activ peste un milion de consulțatii și tratamente efectuate în mod gratuit la aproape 400.000 de bolnavi.
În Bilete de papagal din anul 1928, Tudor Arghezi i-a făcut doctorului Ghelerter următorul portret:
La mormântul proaspăt al doctorului Ghelerter, scriitorul și preotul Gala Galaction îi făcea la 30 iulie 1945 următorul elogiu funebru:
Fiul doctorului Leon Ghelerter, Iuliu Ghelerter (decedat în 1967), doctor în medicină la rândul lui și profesor de istoria medicinei la Facultatea de Medicină din București, a scris în anul 1946 în Almanahul Socialist:
Spitalul „Iubirea de oameni” este naționalizat de regimul comunist și își continuă activitatea sub numele „Spitalul Alexandru Sahia”. În zilele noastre (2011), spitalul aparține Ministerului Justiției și poartă denumirea de Spitalul clinic „Prof. Dr. Constantin Angelescu”. De remarcat că în anii dictaturii antonesciene autoritățile au încercat să deposedeze Fundația de spital, dar, în urma unui celebru proces, autoritățile au pierdut în fața instanței judecătorești și Fundația și-a continuat activitatea până la preluarea puterii de către comuniști.
Doctorul Ghelerter a înființat, de asemenea, casa de recreație și tratament „Căminul Mira” (numită astfel în memoria fiicei doctorului care a murit în anul 1929), aflată la Eforie Sud. În prezent, „Căminul Mira” aparține Comunității Evreiești din România, în urma unei donații silite din anul 1948.
În anul 1947, istoricul Mihai Roller a publicat Istoria României, istorie scrisă la comanda Partidului Muncitoresc Român, în care doctorul Leon Ghelerter este ponegrit. Ca urmare, bustul doctorului Ghelerter, realizat de sculptorul Ion Jalea, care se afla în curtea spitalului „Iubirea de Oameni”, a dispărut fără urme.
Cu toate acestea, în câteva orașe din Moldova (Vaslui, Roman) sunt străzi care poartă numele „dr. L. Ghelerter”. La Iași există de asemenea Centrul de sănătate mintală „dr. L. Ghelerter” pe strada Ghica Vodă (fostă dr. Ghelerter) care face parte din Spitalul clinic de psihiatrie „Socola”
Note
Bibliografie Tudor Arghezi - Doctorul, în "Bilete de papagal", 1928; Ion Felea și Florian Tănăsesc - Dr.L.Ghelerter, Colecția "Biblioteca de istorie", București, 1980; Dr. Iuliu Ghelerter - Spitalul Iubirea de Oameni; Dr. L. Ghelerter - Înfăptuirea principiilor de medicină socială, Almanahul Socialist, 1946.
Categorie:Nașteri în 1873 Categorie:Decese în 1945 Categorie:Medici români Categorie:Medici evrei Categorie:Filantropi evrei Categorie:Evrei români Categorie:Ieșeni Categorie:Socialiști români Categorie:Socialiști evrei Categorie:Filantropi români