Max Jacob () a fost un scriitor, pictor și critic de artă evreu francez, convertit în 1915 la creștinism.
A fost unul dintre inițiatorii cubismului și suprarealismului.Opera sa lirică reflectă o mare varietate a atitudinilor lirice, uneori de bizară contrarietate, în care converg burlescul, fantezia populară și ironia sarcastică, scepticismul, efuziunea sentimentală și cultivarea iraționalului la modul suprarealist.
Între 1-3 martie 1944 a fost arestat ca evreu de naziștii francezi și deținut la Vilodromul de iarnă din Paris, de unde, împreună cu toți evreii parizieni, a fost transportat la Drancy, pentru a fi urcat în trenul care urma să-l ducă la Lagărul de exterminare Auschwitz. În data de 5 martie 1944 a murit ca prizonier, pe drum, în urma unei pneumonii, la vârsta de 67 de ani.
Scrieri 1911 — Coasta ("La Côte") 1911 — Saint Matorel 1919 — Apărarea lui Tartuffe ("La Défense de Tartufe") 1921 — Laboratorul central ("Le Laboratoire central") 1921 — Regele Beoției ("Le Roi de Béotie") 1922 — Cabinetul negru ("Le Cabinet noir") 1923 — Filibuth sau Ceasornicul de aur ("Filibuth ou la Montre en or") 1925 — Pocăiții în maiouri roz ("Les Pénitents en maillots roses") 1938 — Balade ("Ballades") 1945 — Meditații religioase ("Méditations religieuses").
Note
Categorie:Nașteri în 1876 Categorie:Nașteri pe 12 iulie Categorie:Decese în 1944 Categorie:Decese pe 5 martie Categorie:Evrei francezi Categorie:Pictori evrei Categorie:Pictori francezi Categorie:Pictori moderniști Categorie:Poeți francezi Categorie:Scriitori creștini Categorie:Scriitori LGBTQ Categorie:Scriitori romano-catolici Categorie:Victime ale nazismului