S. Damian, menționat uneori Sami Damian, (n. Samuel Druckmann; ) a fost un critic literar și eseist evreu născut în România.
Biografie S-a născut cu numele de Samuel Druckmann în familia funcționarului Carol Ludovic Druckmann și al soției sale, Pessia (n. Abraham).Aurel Sasu, Dicționar biografic al literaturii române A-L, vol. I, Ed. Paralela 45, București, 2004, p. 444. ISBN: 973-697-758-7
Studii A urmat studii elementare la București (1937-1941), studii gimnaziale și liceale la Liceul „Cultura Max Aziel” (1941-1948) și Liceul „Sf. Sava” din București (1948-1949), apoi Școala de Literatură și Critică Literară „Mihai Eminescu” și Facultatea de Filologie a Universității din București (1950-1955), susținându-și examenul de licență în 1972.
Activitatea literară A lucrat ca redactor la revistele Contemporanul (1951-1954), Gazeta literară (1954-1970) și România literară (1970-1973), redactor-șef adjunct la revista Luceafărul (1973-1974) și redactor la Studioul „Animafilm” (1974-1976).
A debutat editorial prin 1955-1956 cu volume de critică literară, scrise în spiritul dogmatismului epocii și semnate cu pseudonimul S. Damian.Al. Săndulescu - Un analist și un evocator : S. Damian, în România Literară, Numarul 34, 2003
Marginalizat o perioadă, s-a autoexilat în RFG în 1976 (unde a lucrat între anii 1976-1995 ca lector de limba și literatura română la Universitatea din Heidelberg și a condus Catedra de Limba și Literatură Română a Seminarului de Romanistică a aceluiași institut de învățământ superior), de unde a trimis manuscrise pentru cărți, studii numeroase, bine alcătuite, care au apărut în diverse publicații, la edituri din România. După evenimentele din decembrie 1989, a revenit la profesiunea de critic, dând la tipar, în România, mai multe culegeri de eseuri, cuprinzând intervenții pe teme politice, comentarii de cărți și de autori.
Din 1996 a fost căsătorit cu Simona Timaru-Druckmann, la Heidelberg.
În 1998 a apărut volumul lui Ion Negoițescu „Dialoguri după tăcere. Scrisori către S. Damian”.
A avut un frate geamăn, Marcel.
Scrieri Generalitatea și individualitatea ideii operei literare, 1955 Încercări de analiză literară, 1956 Direcții și tendințe în proza nouă, 1963 Intrarea în castel, București, 1970 G. Călinescu romancier. Eseu despre măștile jocului, 1971 Scufița Roșie nu mai merge în pădure, 1994 Fals tratat despre psihologia succesului, 1972; ediția București, 1995 Duelul invizibil, 1996 Replici din burta lupului, București, 1997 Aruncând mănușa, București, 1999 Pivnițe, mansarde, nu puține trepte, 2002 Aripile lui Icar, 2004 Trepte în sus, trepte în jos, 2006 Păr de aur, păr de cenușă, 2007 Nu toți copacii s-au înălțat la cer, 2010 Zbor aproape de pământ, 2008
Premii și distincții Premiul Uniunii Scriitorilor din România, 1970
Note
Bibliografie Aurel Sasu, Dicționar biografic al literaturii române A-L, vol. I, Ed. Paralela 45, București, 2004, pp. 444-445. ISBN: 973-697-758-7 Articol în România literară de Gelu Ionescu Articol în România literară despre Pivnițe, mansarde, nu puține trepte Articol la Federația Comunităților Evreiești din România Necrolog
Categorie:Nașteri în 1930 Categorie:Decese în 2012 Categorie:Eseiști români Categorie:Critici literari români Categorie:Evrei români Categorie:Români expatriați în Germania Categorie:Români cunoscuți sub pseudonimele folosite Categorie:Scriitori români din exil