Războiul lumilor () este un roman fantastic scris de H. G. Wells și publicat în 1898. Romanul descrie experiențele unui narator anonim, care călătorește prin suburbiile din Londra, Anglia în timp ce orașul este invadat de marțieni. Este una dintre cele mai bune povestiri care descrie întâlnirea dintre omenire și o rasă extraterestră. Romanul este împărțit în două părți. Romanul este povestit de un scriitor, care este într-o continuă căutare a soției sale , în timp ce este martor la atacurile marțienilor din sudul Angliei. În prima parte apare și povestea fratelui său care însoțește două femei , în speranța de a scăpa invaziei asupra Angliei.
Acțiunea are legătură cu literatura invazionistă din acea vreme. Deseori, romanul a fost interpretat ca un comentariu pe tema teoriei evoluționiste, temerilor și prejudecăților victoriene. La data publicării a fost categorisit ca ficțiune științifică, la fel ca romanul Mașina timpului. Războiul lumilor a fost atât popular (publicându-se și în ziua de astăzi) cât și influent, dând naștere unei serii de adaptări în mai multe domenii. Romanul a influențat munca oamenilor de știință, dintre care se remarcă Robert Hutchings Goddard.http://genesismission.jpl.nasa.gov/people/biographies/goddard.pdf Goddard Biography
Povestea 185px|left|thumb|Mașini marțiene distrug un oraș din Anglia. Imagine din ediția belgiană din 1906.
Naratorul (care nu este numit) este un observator în Ottershaw când mai multe explozii sunt văzute pe planeta Marte, provocând interes în rândul comunității științifice. Mai târziu, un meteorit aterizează în Horsell Common, în sud-vestul Londrei, aproape de casa naratorului din Woking, Surrey. El este printre primii oameni care descoperă că obiectul din spațiu este un cilindru artificial. Când cilindrul se deschide, marțienii (creaturi voluminoase, asemănătoare caracatițelor, dar de mărimea unui urs) apar pentru scurt timp, dar ei întâmpină dificultăți în a respira în atmosfera Pământului. Din această cauză ei se retrag repede în cilindru, împreună cu un om care aparent este tras în interior. O delegație umană (printre care se află astronomul Ogilvy) vine spre cilindru cu un steag alb. Marțienii îi incinerează cu o armă cu raze fierbinți, înainte de a începe să apară mașini extraterestre.
Naratorul își duce soția la rudele ei din Leatherhead, apoi revine la Woking. Aici descoperă că marțienii au asamblat mașini de luptă înalte, sprijinite pe trei picioare și înarmate cu raze de foc și o armă chimică („fumul negru”). Acești tripozi distrug armata poziționată în jurul craterului și atacă localitățile din jur în drumul lor spre Londra. În timp ce fuge de la locul masacrului, naratorul se întâlnește cu un artilerist care îl informează că un alt cilindru a aterizat între Woking și Leatherhead. Separat de soția sa, naratorul îl urmează pe artilerist către Byfleet, dar cei doi sunt despărțiți în timpul unui atac desfășurat de marțieni asupra localității Shepperton. În cele din urmă, naratorul reușește să traverseze Tamisa și să ajungă la Londra cu ajutorul unei bărci.
thumb|right|O mașină de luptă marțiană angajată în luptă cu vasul Copilul tunetului În sudul Angliei aterizează tot mai mulți cilindri, ceea ce duce la evacuarea panicată a Londrei. Fratele naratorului fuge spre Essex după ce fumul negru este folosit în devastarea Londrei. Vasul de luptă HMS Copilul tunetului distruge doi tripozi înainte de a fi scufundat de către marțieni, dar lupta sa permite vasului care-l transportă pe fratele naratorului să pornească spre continent. La puțină vreme după aceea ia sfârșit orice apărare organizată, iar vegetația marțiană cunoscută sub numele de „iarba roșie” începe să cotropească teritoriul englez aflat acum sub stăpânirea marțienilor.
Naratorul și un preot din Walton se refugiază într-o clădire ruinată din Sheen, care este aproape distrusă în momentul în care lângă ea aterizează un alt cilindru marțian. După o captivitate de două săptămâni în clădirea ruinată, preotul își pierde mințile și începe să-i considere pe marțieni mesageri ai Apocalipsei. Pentru ca manifestările acestuia să nu atragă atenția marțienilor, naratorul îl lasă fără cunoștință, dar este deja prea târziu: marțienii au auzit strigătele preotului și îl capturează cu ajutorul unui tentacul, după care îi beau sângele. Naratorul se ascunde într-o cămară pentru cărbuni și, astfel, nu este depistat.
Odată cu plecarea marțienilor, naratorul reușește să se îndrepte spre centrul Londrei, unde îl întâlnește din nou pe artilerist. Acesta îl convinge, pentru scurt timp, să i se alăture într-un plan grandios de reconstruire subterană a civilizației umane. La puțin timp după aceea, naratorul își dă seama că artileristul este doar un visător care nu-și susține ideile cu dovezi practice, așa încât îl abandonează. Plimbându-se prin Londra pustie, el ajunge în pragul disperării și este dispus să-și ofere viața invadatorilor, dar descoperă că extratereștrii au fost doborâți de infecțiile microbiene în fața cărora nu erau imuni, deoarece „asemenea bacterii nu există pe Marte”.Wells, Războiul lumilor, Cartea a II-a, Cao. VIII. Naratorul constată cu bucurie că pericolul a dispărut și își pierde cunoștința pentru o vreme. După ce*și revine, grație îngrijirilor oferite de o familie, se întoarce la soția sa care-l credea mort. Ultimul capitol al cărții, intitulat "Epilog", filozofează asupra semnificației invaziei și a unui „sentiment persistent de îndoială și nesiguranță” pe care ea l-a lăsat în mintea naratorului.
Capitole Romanul este împărțit în două părți, Sosirea marțienilor (17 capitole) și Pământul stăpânit de marțieni (10 capitole), după cum urmează:
PRIMA CARTE - SOSIREA MARȚIENILOR Capitolul I - Înainte de război Capitolul II - Meteoritul Capitolul III - Pe câmpul Horsell Capitolul IV - Enigma din cilindru Capitolul V - Raza de foc Capitolul VI - Raza morții la Chobham Capitolul VII - Întoarcerea acasă Capitolul VIII - Noaptea de vineri Capitolul IX - Începutul luptei Capitolul X - Prin furtună Capitolul XI - Fereastra Capitolul XII - Ce-am văzut din devastarea Weybridge-ului și Shepperton-ului Capitolul XIII - Întâlnirea cu preotul Capitolul XIV - La Londra Capitolul XV - Întâmplările din Surrey Capitolul XVI - Fuga din Londra Capitolul XVII - „Copilul tunetului”
CARTEA A DOUA - PĂMÂNTUL STĂPÂNIT DE MARȚIENI Capitolul I - Sub călcâi Capitolul II - La pândă printre ruine Capitolul III - Captivi Capitolul IV - Sfârșitul preotului Capitolul V - Liniștea Capitolul VI - Cincisprezece zile de dezastru Capitolul VII - Omul din Putney Capitolul VIII - Londra, ca un mormânt Capitolul IX - Printre ruine Capitolul X - EpilogTitlurile capitolelor au fost preluate din ediția apărută la editura Larry Cart 2000 în anul 1994.
Stil Războiul lumilor este o prezentare faptică a invaziei marțienilor. Naratorul este un jurnalist științific din clasa de mijloc care amintește oarecum de doctorul Kemp din Omul invizibil și de viața lui Wells din acea perioadă. Cititorului îi sunt prezentate puține detalii despre trecutul naratorului sau ale celorlalte personaje care apar în roman, caracterizarea neocupând un loc important. Mai mult, niciunuia dintre personajele principale nu i se specifică numele.
Cadrul științific În a doua jumătate a anilor '80, Wells s-a pregătit ca profesor de științe, unul dintre profesorii săi fiind T. H. Huxley, un avocat important și faimos al darwinismului. Ulterior, el a predat științe, iar prima sa carte a fost una de biologie. În 1894, s-a alăturat colectivului revistei științifice Nature. Mare parte a operei sale se remarcă prin faptul că transformă ideile contemporane din domeniul științei și tehnologiei în concepte inteligibile publicului larg.
Elementele fascinante din domeniul științific sunt aduse la lumină din chiar primul capitol, în care naratorul privește Marte printr-un telescop, iar Wells prezintă imaginea marțienilor superiori care observă viața oamenilor, la fel cum un savant studiază un organism printr-un microscop. Ca o ironie, tocmai formele de viață microscopice de pe Pământ se vor dovedi în cele din urmă fatale pentru forțele invazioniste. În 1894, un astronom francez a observat o 'lumină stranie' pe Marte, observațiile sale referitoare la acel fenomen fiind publicate pe 2 august în revista Nature. Wells s-a folosit de acea observație pentru începutul romanului, imaginându-și că acele lumini reprezentau lansarea cilindrilor marțieni spre Pământ. Astronomul american Percival Lowell a publicat cartea Mars în 1895, sugerând că imaginile observate pe suprafața marțiană cu ajutorul telescopului ar fi reprezentat canale. El a speculat că acestea ar putea fi canale de irigație construite de o civilizație inteligentă de pe Marte pentru a permite viața pe o lume aridă, muribundă, similară celei pe care Wells sugerează că au părăsit-o marțienii. Romanul mai prezintă și idei desprinse din teoria selecției naturale a lui Charles Darwin, atât în ideile specifice discutate de narator, cât și în temele explorate de text.
În 1896, Wells a publicat în Saturday Review eseul 'Intelligence on Mars', care emite o serie de idei despre marțieni și planeta lor care vor fi folosite ulterior fără modificări în Războiul lumilor. În eseu, el speculează în legătură cu natura locuitorilor planetei Marte și despre modul în care progresul lor evolutiv poate fi comparat cu cel al omenirii. De asemenea, mai sugerează că Marte, fiind o planetă mai veche decât Pământul, ar fi putut deveni înghețată și pustie, condiții care ar încuraja marțienii să găsească altă planetă pe care să se stabilească.
Localizarea fizică thumb|right|'Marțianul' din Woking. În 1895, Wells era un scriitor consacrat și se căsătorise cu a doua sa soție, Catherine Robbins, împreună cu care se mutase în orășelul Woking in Surrey. Aici își petrecea diminețile plimbându-se pe jos sau cu bicicleta în zona încpnjurătoare, în timp ce după-amiezele scria. Ideea originală pentru Războiul lumilor i-a venit fratelui său în timpul uneia dintre plimbări, acesta întrebându-se cum ar fi dacă o ființă extraterestră ar apărea din senin și ar ataca locuitorii.
Mare parte din acțiunea Războiului lumilor se petrece în apropiere de Working și în suburbiile acestuia. Locul aterizării inițiale a forțelor de invazie marțiene, Horsell Common, era un teren viran din apropiere de casa lui Wells. În prefața ediției apărute la editura Atlantic, el relata despre plăcerea de a pedala pe bicicletă în acea zonă în timp ce-și imagina distrugerea locuințelor pe care le vedea de către raza de foc marțiană sau de către iarba roșie. În timpul scrierii romanului, Wells se amuza șocându-și prietenii cu detalii ale poveștii care descriau descrierea completă a unor zone din regiunea sudică a Londrei cu care aceștia erau familiarizați. Personajele artileristului, a preotului și a studentului la medicină au la bază cunoștințe din Woking and Surrey.
În zilele noastre, în Working se găsește o sculptură înaltă de 7 metri reprezentând o mașină de luptă marțiană care se bazează pe descrierile din Războiul lumilor, amplasată în Crown Passage, în apropiere de gară. Sculptura a fost proiectată și realizată de artistul Michael Condron.
Cadrul cultural Descrierea culturii suburbane victoriene târzii în cadrul romanului a reprezentat reflectarea propriilor experiențe la dats scrierii acestuia. Către sfârșitul secolului al XIX-lea, Imperiul Britanic era forța colonială și militară predominantă de pe glob, ceea ce făcea din inima sa un punct de plecare tentant și terifiant pentru invazia unor extratereștri cu orientare imperialistă. Wells s-a bazat și pe teama comună care se răspândise la apropierea schimbării secolului, despre care se credea că va aduce apocalipsa în ultima zi a anului 1899.
Publicarea