Libertatea

thumb|Primul număr al ziarului Libertatea thumb|Ziarul "Informația Bucureștiului" Libertatea este un ziar din România, atât print, cât și online, care publică articole din domenii precum social, știri naționale și internaționale, entertainment și lifestyle. A fost fondat în 22 decembrie 1989 (12.45 p.m.) de Octavian Andronic, devenind astfel primul ziar independent al Revoluției Române din 1989.

În fapt, este urmașul ziarului cu aparițe după amiaza, „Informația Bucureștiului”, care și-a încetat apariția cu aceeași dată.

Apariția ziarului Libertatea, la București Primul ziar postcomunist din România a apărut la scurt timp după ce Nicolae Ceaușescu, asediat de revoluționari, a decolat cu elicopterul de pe acoperișul sediului Comitetului Central. Redacția fostului ziar bucureștean, Informația Bucureștiului, a devenit redacția ziarului Libertatea. Primul număr conținea 4 pagini și a fost publicat într-un timp record pentru nivelul tehnic din acea perioadă.

Angajații au distribuit gratuit ziarul pe străzile Capitalei, sute de exemplare fiind aruncate de la balconul sediului. Restul tirajului a fost încărcat în automobile Dacia și dus în punctele importante ale Bucureștiului.

Prima pagină titra, cu caractere mari: „Cetățeni! Frați români! Am învins! Tiranul a fost învins!” Singurul ziar liber tipărit pe 22 decembrie 1989. Cum arăta primul număr al ziarului Libertatea Din echipa fondatoare a ziarului Libertatea au făcut parte Octavian Andronic, primul redactor-șef al ziarului, Marian Cioba, Horia Tabacu, Sorin Roșca Stănescu, Ileana Coman, Stelian Moțiu, Gabriel Miron, Petru Calapodescu, Marian Ghiolduș, Val Voiculescu, Mihai Bărbulescu și Aurel Ghimpu. Cotidianul nascut acum 25 de ani din strigatul strazii Libertatea primul ziar liber al Romaniei

În prezent, primul număr al Libertății face parte din colecțiile muzeelor de specialitate, precum Muzeul Presei Sever Bocu, unic în România, aflat în Jimbolia, județul Timiș. Primul numar al ziarului piesa de colectie

Preluarea de către grupul elvețian Ringier În iulie 1994, ziarul Libertatea este preluat parțial de Ringier urmând ca, în primăvara lui 1995, Ringier să devină acționar în proporție de 100% Libertatea 6000 de numere si un milion de exemplare gratuite.

Din echipa de jurnaliști ce au luat parte la fondarea ziarului, Octavian Andronic rămâne redactor-șef și după preluarea de către elvețieni.

Transformarea în cotidian național După achiziția de către grupul elvețian Ringier, ziarul Libertatea trece printr-o serie de schimbări care îl propulsează către locul întâi pe piața românească de presă. Devine primul cotidian tipărit color din România Libertatea face 20 de ani și, în 1996, devine cotidian național, cu acoperire în toată țara. Libertatea 6000 de numere si un milion de exemplare gratuite

În 1999, după ce o mare parte din echipa ziarului pleacă către Averea, ziarul Libertatea devine tabloid, după implementarea unui model de tabloid elvețian, Blick, adaptat cu succes în Ungaria și Slovacia de către trustul Ringier. Libertatea libera

În formatul nou, vânzările Libertății au crescut de la câteva zeci de mii la 250.000 exemplare vândute, pe zi.

Tabloidul Libertatea thumb|200px|Prima pagină din ediția de București a ziarului Libertatea În 2002, Libertatea era cel mai bine vândut ziar din România, cu 151.409 exemplare (medie lunară, pe ediție), față de 129.389 exemplare vândute de Adevărul și 106.297 exemplare vândute de Evenimentul Zilei.

Conform cifrelor SNA, Libertatea număra cei mai mulți cititori fideli dintre toate cotidianele de pe piață, 575.000 de persoane, față de 473.000 pentru Evenimentul Zilei, 426.000 pentru Pro Sport, 327.000 pentru Gazeta Sporturilor, 251.000 pentru Național, 240.000 pentru Adevărul, 224.000 pentru România Liberă, 216.000 pentru Jurnalul Național, 101.000 pentru Ziua și 57.000 pentru Ziarul Financiar. Libertatea ziarul cel mai citit din Romania

Tot în 2002, Libertatea lansează ediția de duminică a ziarului, Libertatea de Duminică. Ringier publisher de succes pe piata romaneasca Ediția de duminica a fost întreruptă începând cu aprilie 2020.

Strategia editorială împreună cu mixul jurnalistic de conținut, cu precădere despre vedete, știri generale și divertisment, propulsează ziarul Libertatea pe poziția întâi, ca lider de piață în toate categoriile de publicații auditate, în perioada 2008-2009. Studiul Național de Audiență Focus, realizat în perioada iulie 2008 – iulie 2009, arată că tabloidul „Libertatea” se menținea pe primul loc în topul cotidianelor din România, cu 1.425.000 de cititori, față de 981.000 de cititori ai „Cancan”, care se afla pe locul 2. Podiumul era închis de „Click”, cu 938.000 de cititori. Libertatea cel mai citit ziar din Romania

Fata de la Pagina 5 Rubrica „Fata de la Pagina 5” a debutat odată cu transfomarea ziarului Libertatea în tabloid, devenind un brand în sine. A acționat ca rampă de lansare pentru numeroase fete, precum Laura Cosoi, Andreea Mantea sau Roxana Ionescu, devenite vedete naționale. Notorietatea rubricii i-a adus și o serie de mențiuni în showbiz-ul autohton. În 2001, clubul Pub 18, aflat în cartierul bucureștean studențesc Regie, lansa un cocktail special, numit „Fata de la Pagina 5”. Fata de la pagina 5 e model pentru artisti În 2005, numele rubricii era purtat de către o melodie, compusă de Elena Zambilă și Marian Viteză.

După aproape 20 de ani de la apariția primei fete în rubrică, ziarul Libertatea decide, în septembrie 2017, să renunțe la „Fata de la Pagina 5” Finalul unei epoci de ce a fost scoasa la pensie fata de la pagina 5 din Libertatea, fiind în plin proces de repoziționare, din ziar tabloid în ziar popular.

Repoziționarea Libertatea – din tabloid în cotidian de știri generale În 2014, ziarul Libertatea începe un proces de repoziționare a propriului brand, din dorința de a avansa din formatul tabloid în cel de știri generale. Atât pentru ediția tipărită cât și pentru cea online redacția își schimbă mixul jurnalistic și începe să abordeze, consistent, într-o manieră clasică, subiecte mari, generaliste, de la politică la informații externe. Libertatea apartine oficial categoriei stiri generale conform clasificarii brat

Are prioritate conținutul exclusiv, produs de jurnaliștii proprii și de corespondenții locali și externi.

În 2016, în urma ședinței Consiliului Director al BRAT (Biroul Român de Audit Transmedia), s-a decis, prin vot, încadrarea Libertatea din categoria „Tabloid” în categoria „Știri Generale”, astfel devenind, oficial, cotidian generalist. Libertatea nu mai este tabloid se declara ziar de stiri generale

Relansarea Libertatea Odată cu achiziția ziarului Gazeta Sporturilor de către grupul Ringier, în vara anului 2018 Ringier a cumparat Gazeta Sporturilor tranzactia anuntata oficial, echipa editorială a ziarului Libertatea îl primește pe Cătălin Tolontan, fost redactor-șef al Gazetei. Dintr-o poziție de coordonare editorială, Cătălin și echipa de jurnaliști de investigație încep realizarea și publicarea, atât în ziar cât și în varianta online, a unor materiale de investigație jurnalistică. Tolontan renunta la conducerea editoriala a gazetei pentru o alta functie in Ringier un alt Catalin ii ia locul Tepelin Totodată, materialele de investigație cu caracter nesportiv, din Gazeta Sporturilor, încep a fi publicate în ziarul Libertatea.

Materiale speciale și de investigație - Libertatea a publicat, începând din 17 ianuarie 2023, o serie de investigații care au implicat ultimele două lovituri pe piața asigurărilor din România: falimentul City Insurance și insolvența Euroins. În plus, ziariștii au făcut dezvăluiri și din interiorul Autorității pentru Supraveghere Financiară (ASF). După două luni cu zeci de articole de ziar publicate, cu documente și cu mărturii ale oamenilor din interiorul ASF, dar și din interiorul companiilor de asigurări, statul a luat la cunoștință oficial joi seară, 16 martie 2023, că a avut loc o nouă insolvență pe piața asigurărilor.

- Pe 10 octombrie 2022, Cătălin Tolontan publica prima parte a unei investigații care viza dublul accident aviatic care a avut loc în Dobrogea în a doua zi a lunii martie a anului trecut. Cu date din dosarul penal, jurnalistul arată că Armata SUA și SMURD nu și-au trimis, din cauza vremii, elicopterele de salvare la accidentul de lângă Baza Kogălniceanu. MApN a făcut-o și au murit 7 oameni.

- Pe 22 august 2022, jurnalistele Alexandra Nistoroiu și Iulia Roșu prezentau publicului un caz cutremurător: în urmă cu aproape trei ani, în plină stare de urgență de COVID, un bărbat de 37 de ani a fost împușcat de mai multe ori de polițiștii chemați să-l liniștească pe tânărul confuz, care umbla desculț și îmbrăcat doar în boxeri prin blocul în care locuia. Ziarul prezenta și reacțiile polițiștilor după ce au văzut intervenția în cazul lui Alexandru Găzdac, dar și alte informații din culisele acestui caz. Plus un portret al victimei.

- Pe 28 februarie 2022, jurnaliștii Libertatea au vorbit cu învățătoarea din Ucraina devenită imaginea războiului, dar despre care propaganda prorusă susținea că este un fake. Interviul cu Olena Kurilo e preluat apoi de presa internațională.

- La o lună de la începerea războiului din Ucraina, în martie 2022, jurnaliștii Iulia Marin, Răzvan Luțac și Vlad Chirea mergeau la cea mai asaltată graniță cu Ucraina, cea poloneză, pe unde treceau în fiecare zi mii de refugiați. O parte din seria de 13 reportaje de acolo poate fi citită aici, aici, aici sau aici.

- În ultima lună a anului 2021, seria de dezvăluiri publicate de Libertatea a clătinat noul Guvern, unul mai puternic ca niciodată, conform sprijinului politic. Pe 15 decembrie, Florin Roman, ministrul cercetării, inovării și digitalizării, a demisionat.

- În decembrie, ziarul a arătat cum Dan Raicu, asistent de la Spitalul de Copii Louis Țurcanu din Timișoara, a fost acuzat de cel puțin trei mămici de agresiune sexuală, însă spitalul a ascuns la sertar plângerile. Poliția a deschis, în aceeași zi, dosar penal.

- Scriitorul și publicistul Petre Barbu, care are o rubrică în Libertatea, a remarcat în august 2020 că Primăria Sectorului 1 își face publicitate pe televizor la un spital care nu există. Primarul Dan Tudorache își promova astfel propria imagine pe bani publici. După articolul din Libertatea, Consiliul Național al Audiovizualului s-a sesizat. A numit spotul „o minciună” și a oprit  campania publicitară la „spitalul aflat în proiect”, dar prezentat ca „realizat”.

- La începutul anului 2019, Libertatea documentează cel mai vechi caz de copil dispărut, din România O familie isi cauta copilul disparut acum 45 de ani. Materialul, format din 2 părți Maria Cristescu mama baiatului disparut acum 45 de ani ma rog la Dumnezeu sa mi-l arate in vis, povestește despre Țiți, Cristescu Dumitru Laurențiu, un băiat în vârstă de 4 ani, dispărut pe 20 octombrie 1973, în București, în apropierea unei fabrici. Libertatea vorbește și despre portretul robot al unui Țiți adult, realizat de către Florin Lăzău, singurul polițist român specializat în age progression.