Valeriu Bujor (în n. 4 martie 1958, satul Sofia, raionul Drochia, Republica Moldova) este un crimonolog moldovean.

Profesor universitar, doctor conf. în drept,Rector al Institutului de Științe Penale și Criminologie Aplicată (Institutul de Criminologie din Chișinău, Republica Moldova), Președinte al Asociației Criminologilor din Republica Moldova, este o personalitate bine cunoscută în învățământul juridic și în știința juridică, fiind unul din întemeietorii și propagatorii activi ai criminologiei autohtone și primul deținător al diplomei de jurist-cercetător în criminologie din Republica Moldova.Pe plan științific aportul lui Valeriu Bujor constă în completarea substanțială a conceptului de violență criminală, criminologia penitenciară, criminalitatea în grup și organizată, conceptul securității criminologice. Însă aria intereselor lui Valeriu Bujor a depășit criminologia, realizând o serie de studii în dreptul penal și teoria generală a dreptului, formulînd multiple propuneri de lege ferenda. Este autor și coautor al primelor manuale, note de curs și comentarii ale legislației în dreptul penal, criminologie, statistică criminologică, victimologie, deviantologie, teoria generală a dreptului, drept penal comparat.

Bujor a educat o pleiadă de discipoli, care s-au afirmat drept criminologi și cercetători atât în țară, cît și peste hotarele Republicii Moldova. Sub îndrumarea științifică a acestuia au fost susținute 5 teze de doctorat și peste 50 teze de masterat.

Bujor este un activ propagator al științei penale și criminologice peste hotarele Republicii Moldova prin participări la foruri științifice internaționale. Publicațiile sale științifice sunt editate în culegeri științifice internaționale și difuzate, în limba rusă în țările CSI.

În activitatea sa, Bujor s-a manifestat ca un bun organizator și manager cu experiență în domeniul învățământului și științei, fapt pentru care a fost ales Doctor honoris causa a Academiei MAI din Volgograd (Rusia) și Institutului de Transport Naval din Izmail (Ucraina).

Valeriu Bujor are următoarele distincții: Medalia MAI Pentru serviciu impecabil de gradul I, II, III; Medalia de aur pentru merite în învățământ (2008) și medalia jubiliară Pentru merite în educație (2009).

Biografie

Activitatea lui Valeriu Bujor s-a desfășurat, în principal, pe făgașul didactic și științific, deși a cunoscut și o experiență practică utilă. Atît în domeniul științific, cît și în cel didactic a desfășurat și o activitate de management.

1978-1979

Este milițian în Batalionul operativ de patrulă și santinelă din Chișinău. Îl are ca comandant pe Ștefan Vârlan, pe care îl apreciază drept profesionist și om cu suflet mare. El a fost acela care a insistat să-și continue, cât mai curând, studiile la una dintre instituțiile de învățământ ale Ministerului Afacerilor Interne. Alegerea a căzut asupra Școlii Superioare de Anchetă Penală din Volgograd, una dintre cele mai prestigioase instituții de învățământ din sistemul de interne al U.R.S.S.

1979-1983

Își face studiile la Școala Superioară de Anchetă Penală din Volgograd. Aici se formează ca specialist în domeniul polițienesc și juridic. În memorie rămîne adînc întipărită perioada anului I de studii, care s-a consumat în principal în cadrul pregătirii pentru asigurarea ordinii și securității la Jocurile Olimpice din vara lui 1980 de la Moscova și activitatea educativă cu minorii delincvenți care se aflau la evidență în organele de drept. În baza Școlii Superioare de Anchetă Penală din Volgograd este formată o unitate, a cărei responsabilitate extraordinară va consta în escorta sportivilor și delegațiilor oficiale. Din acest motiv procesul de studii este redus la minim, în schimb pregătirea specială este realizată la nivelul trupelor antitero. Cursanții sunt trecuți la regim de cazarmă, și sunt supuși unui antrenament intens: curse zilnice de 6–10 km, exerciții de tragere în orice condiții, antrenamente de luptă corp la corp efectuate după un program special, studiu intens a două limbi străine, precum și pregătire psihologică pentru activități în condiții extreme. După cum avea să remarce însuși Valeriu Bujor: „instruirea și experiența primită în acea perioadă m-a servit și m-a ajutat în multe situații dificile”. Pentru merite în serviciul de escortă, pe parcursul Jocurilor Olimpice, a fost distins cu premiu bănesc și mențiune a ministrului afacerilor interne al U.R.S.S. În perioada de studii, cursantul Valeriu Bujor este apreciat cu insigna „Milițian eminent”.

1983-1988

Activează în cadrul Școlii Superioare de Anchetă Penală din Volgograd. Deține următoarele funcții:

șef al Cabinetului metodic al Catedrei de criminalistică, locțiitor al secretarului Comitetului comsomolist pentru lucrul cu studenții străini al Ș.S.A.P., secretarului Comitetului comsomolist al Ș.S.A.P., lector cumulard la Catedra Criminologie și profilaxie a infracțiunilor (în paralel cu activitatea din comsomol), lector titular la Catedra Criminologie și profilaxie a infracțiunilor.

În calitate de locțiitor al secretarului comitetului comsomolist pentru lucrul cu studenții străini (din 1984), patronează activitatea a circa 900 de studenți din țările lagărului socialist și cele în curs de dezvoltare (Africa, Asia și America Latină), avînd drept sarcină educația internaționalistă. Activitatea cu studenții din alte țări și duhul democratic ce persista în organizațiile comsomoliste primare îl face să pună la îndoială multe lucruri ce țineau de sistemul socialist, care trebuia să fie perfecționat, în viziunea criminologului în formare, și eliberat de conducătorii care și-au pierdut simțul realității. Colonelul Gorbuza a fost cel care, după ce îl ascultă cu atenție, îl roagă, ca pe un fiu, să nu-și exprime în public gândurile ce îl frământă, măcar câțiva ani, în așteptarea unor schimbări în societate. Într-adevăr, între timp încep a pleca din viață secretarii generali ai P.C.U.S.: Leonid Brejnev, Cernenco și Andropov. Venirea fiecăruia din ei era așteptată cu speranța într-o schimbare socială majoră, dar... sistemul rămânea același. Prestația lui Andropov pare promițătoare, el însă, bolnav deja, nu reușește să realizeze nimic. Tînărul Bujor acceptă (1985) funcția de secretar al organizației comsomoliste din Ș.S.A.P., fiind ferm convins că ea îi va permite să influențeze considerabil procesele din oraș și din regiune, precum și să schimbe starea de lucruri din interiorul școlii. Întitulează programul de activitate în calitate de secretar: О перестройке деятельности комсомольской организации ВСШ МВД СССР (Despre restructurarea activității organizației comsomoliste a Ș.S.A.P. a M.A.I. al U.R.S.S.), evenimentul se consuma pînă la lansarea ideii de perestroika de către Gorbaciov. Părăsește această funcție în septembrie 1987, după ce intră, ghidat fiind de aspirații reformiste, în conflict iremediabil cu Partcomul și Politotdelul instituției, structuri conduse de comuniști conservatori. Salvându-l de răzbunarea acestora, comandantul Ș.S.A.P., generalul Anatol Gavrilov, îl numește, fără consențământul acestora, lector la Catedra Criminologie și profilaxie a infracțiunilor, spunându-i că este totul ce îi stă în puteri să facă pentru el. În același an generalul a fost el însuși destituit din funcție, Valeriu Bujor se afla însă deja la adăpost de pericolul iminent.

1988-1991

Este aspirant la specialitatea criminologie în cadrul Academiei Ministerului Afacerilor Interne al U.R.S.S. Probele de concurs la doctorat (adiunctura) au fost extrem de exigente, desfășurîndu-se pe durata a 30 de zile. În final, au fost înmatriculați, în acel an, la specializarea – criminologie, 12 persoane din Rusia, Ucraina, republice baltice și cele asiatice. În 1991 își încheie studiile de doctorat, obținînd diploma de cercetător științific cu specializare în criminologie. Teza de doctorat o va susține mai tîrziu, mai exact în 1992, după prăbușirea Uniunii Sovietice și a sistemului comunist.

1986-1991

Participă activ în lucrările Biroului criminologic coordonator al U.R.S.S., condus de criminologul Azalia Dolgova. În octombrie 1991 în baza acestuia este fondată Asociația de criminologie a U.R.S.S., al cărui membru devine.

1991-1999

Începe activitatea la Academia Națională de Polițe „Ștefan cel Mare”, recent constituită în tînărul stat independent – Republica Moldova. Exercită funcțiile de:

lector, catedra Drept penal și criminologie (1991-1993); lector superior, Catedra Drept penal și criminologie (martie 1993 - octombrie1994) și secretar al Consiliului didactico-științific al Academiei Naționale de Poliție (1993-1994);; șef al Serviciului cercetări științifice, redactare și editare (1994-1995); conferențiar universitar șef al Centrului de cercetări științifice (1995-1997) și conferențiar universitar la catedra Drept penal și criminologie; prorector pentru știință și integrare interuniversitară și, concomitent, șef al Centrului de cercetări științifice (1997-1999), prin cumul intern - conferențiar universitar la catedra Drept penal și criminologie. colaborator științific principal al Centrului de Cercetări științifice (1999).

Intră în colectivul academiei la 1 octombrie 1991, un colectiv ce se afla abia în curs de formare și în care va rămîne până în octombrie 1999. Inițial cerințele față de titularii funcțiilor prevăzute la catedre erau foarte înalte. De exemplu, Valeriu Bujor a exercitat funcția de lector, prima treaptă în ierarhia universitară (funcția de lector-asistent nu exista) chiar și după susținerea tezei de doctorat, timp de încă un an de zile. Va fi o perioadă dificilă, dar „interesantă”, după aprecierea criminologului, căci „totul ce se făcea se făcea ca prima oară, cu greșeli, eșecuri și pierderi, dar a fost o experiență extraordinară, care mi-a servit din plin mai târziu”. În calitate de secretar al Consiliului didactico-științific al Academiei Naționale de Poliție (1993-1994) depune eforturi pentru impulsionarea activității științifice în cadrul instituției, pînă atunci, practic, inexistentă, avînd, în acest sens, și posibilitatea de influență colectivă. Se concediază de la Academia de Poliție la 19 septembrie 1999, în momentul în care își dă seama că potențialul lui de cercetător și organizator nu poate fi valorificat în sistemul organelor afacerilor interne.

1995

Din acest an și pînă în prezent Valeriu Bujor este președinte al Asociației Independente de Criminologie din Republica Moldova. Sub conducerea președintelui Bujor, această primă organizație criminologică va constitui inițiatorul diverselor inițiative criminologice și reuniuni științifice, la a căror realizare va participa, precum și fondatorul primelor instituții cu caracter criminologic: Colegiul de Criminologie (1995) și Universitatea de Criminologie (1998). Exercită pînă în 1998, în calitate de activitate obștească, atribuțiile de director al Colegiului de Criminologie. Colegiul instruia juriști cu o aprofundă pregătire criminologică. De asemenea, absolvenților li se înmâna certificatul de specialist în serviciul nestatal de securitate, pază și detectivi. În cadrul colegiului erau desfășurate cursuri de bodygarzi și serviciul de pază.

1996

În acest an activează în calitate de expert pentru problemele controlului asupra criminalității al Consiliului Europei, reprezentînd Republica Moldova.

1997

În acest an este ales în calitate de președinte onorific al Asociației Tinerilor Juriști Cercetători, fiind autorul creării acesteia și participant la viața și activitatea ei. Ulterior această organizație obștească se reorganizează, devenind Alianța pentru Promovarea Dreptului.

1999-2000, 2001-2004

Își desfășoară activitatea de bază la Universitatea de Criminologie din Moldova, execitînd funcțiile de:

rector și șef al Catedrei Criminologie și drept penal (cumul intern).