Balta Cehei este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip floristic și faunistic), situată în județul Sălaj, pe teritoriul administrativ al orașului Șimleu SilvanieiProtectedPlanet.net - Balta Cehei - delimitarea ariei protejate.
Localizare Balta Cehei se află în lunca râului Crasna, în partea nord-vestică a satului Cehei, la 4 km distanță față de orașul Șimleu Silvaniei, între drumul județean (DJ108F) Cehei - Uileacu Șimleului și calea ferată Șimleu - Sărmășag.
Descriere Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - secțiunea a III-a - zone protejate)Cdep.ro - Legea Nr.5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000 , accesat la 25 aprilie 2012 si se întinde pe o suprafață de 18,20 hectareApmsj.anpm.ro Agenția pentru Protecția Mediului Sălaj - Lista ariilor protejate , accesat la 2 septembrie 2011. Aria naturală reprezintă o zonă hidrografică naturală (formată dintr-un braț părăsit al râului Crasna, prin depuneri aluvionare, suprapuse pe depozite de argile și marne), cu vegetație palustră și o faună bogată în nevertebrate (coleoptere, heteroptereHeteropterele aparțin ordinului de insecte parazite, cu prima pereche de aripi pe jumătate chitinizată și cealaltă membranoasă; iar cea de-a doua membranoasă în totalitate, crustacee), vertebrate (reptile, amfibieni) și păsări.
Biodiversitate Rezervația naturală a fost creată în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei (arbori, arbusti, ierburi, flori) și faunei sălbatice. 290px|thumb|left|Găinușă de baltă (Gallinula cchloropus) Flora este constituită din specii arboricole de răchită căprească (Salix caprea)Răchita căprească mai este cunoscută și sub denumirea de iovă sau salcie căprească, zălog (Salix cinerea) sau arin (Alunus glutinosa).
Vegetația ierboasă are în componență mai multe specii de plante higrofiteHigrofitele sunt specii de plante terestre care se dezvoltă în condiții de umiditate sporită; dintre care unele protejate la nivel european Directiva Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică, accesat la 17 iulie 2014astfel: ferigă de apă (Nephrodiun thelypestris), iarba broaștelor (Hydrocharis morsus-ranae), buzdugan de apă (Sparganium simplex), mirgău (Scutellaria galericulata), boglari (Ranunculus sceleratus)Specia de plantă blogari mai este cunoscută și sub denumirea populară de piciorul cocoșului, sânzâiene (din specia Galium uliginosum), mană de apă (Glyceria maxima)Mana de apă este cunoscută în unele zone ale țării sub denumirea populară de rourică, otrățel (Utricularia vulgaris), trestie (Phragmites australis), papură (Typha) sau mușchi natant (Riccia fluitans).Spontana.robustit.com - Specii din flora spontană a României , accesat la 25 aprilie 2012
Lumea animalelor este reprezentată de câteva specii faunistice rare (unele aflate le lista roșie a IUCN; printre care: stârc pitic (Ixobrychus minutus), lăcar mare (Acrocephalus arundinaceus) Scribd.com - Lista păsărilor din România, accesat la 25 aprilie 2012, găinușa de baltă (Gallinula Chloropus), barză albă (Ciconia ciconia) sau mai multe specii de rațe, printre care și o specie cunoscută sub denumirea de rață mare ( Anas platyrhynchos)Enrin.grida.no - Flora și fauna sălbatică a României , accesat la 26 aprilie 2012, buhaiul de baltă cu burta galbenă (Bombina veriegata)Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Bombina variegata; accesat la 17 iulie 2014, buhaiul de baltă cu burta roșie (Bombina bombina), tritonul cu creastă (Triturus cristatus)The IUCN Red List of Threatened Species - Triturus cristatus; accesat la 17 iulie 2014, gușter (Lacerta viridis); specii de crustacee, precum și mai multe insecte din ordinul coleopterelor și heteropterelor.
Monumente și atracții turistice Printre obiectivele turistice din vecinătatea rezervației se află mai multe clădiri istorice, majoritarea situate în Șimleu Silvaniei, oraș aflat la doar 4 km. distanță față de satul Cehei. 200px|thumb|right|Biserica de lemn din Stâna aflată în complexul monahal al Mănăstirii Bic Biserica de lemn cu hramul Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din satul Cehei, lăcaș de cult declarat monument istoric, aparținând marii familii a bisericilor de lemn din România; construită în anul 1765 în satul Câmpia și mutată ulterior în Cehei.
Mănăstirea Bic aflată în satul omonim, poartă hramul Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul și este cel mai mare așezământ monahal de maici din Episcopia Sălajului. În incinta complexului arhitectural se află o biserică de lemn construită în anul 1778 și declarată monument istoric.
200px|thumb|right|Biserica romano-catolică din Șimleu Silvaniei Biserica romană-catolică din Șimleu Silvaniei, clădire (monument istoric) ridicată în anul 1534 de către Báthory István, un descendent al familiei Báthory, familie nobiliară maghiară din Transilvania. Biserica suferă distrugeri în anul 1660 datorate atacurilor armate turce, este refăcută în 1666, în anul 1780 se construiește turnul, iar în 1984 orga.Welcometoromania.ro - Biserica romană-catolică din Șimleu Silvaniei, accesat la 26 aprilie 2012
Biserica reformată din Șimleu, construită în anul 1730, suferă mai multe distrugeri dar este refăcută de-a lungul vremii. În anul 1737 se casetează tavanul în motive populare, în 1769 se construiește orga, în 1815 vechiul turn de lemn se înlocuiește cu altul de piatră, iar în 1817 se adaugă ceasul de pe turn.Welcometoromania.ro - Biserica reformată din Șimleu Silvaniei, accesat la 26 aprilie 2012
Sinagoga din Șimleu, lăcaș de cult evreiesc, este construită în anul 1876, iar din anul 2005 devine Muzeul Memorial al Holocaustului din Transilvania de Nord
Cetatea Báthory din Șimleu Silvaniei, monument istoric ce reprezintă rămășițele unei cetăți medievale transilvănene ale secolului al XVI-lea, construită de familia Báthory, destinată ca reședință nobiliarăCetatea Báthory din orașul Șimleu Silvaniei, accesat la 26 aprilie 2012
Ruinele „Cetății Măgura” din dealul Măgura, reprezintă o fortificație datată în epoca medievală timpurie, construită din pământ și piatră.
Căi de acces Drumul județean (DJ108F) Șimleu Silvaniei - Cehei, înainte de a ajunge în satul Uileacu Șimleului, în imediata apropiere, pe partea dreaptă a drumului se află rezervația.Pancarpatica.org - Harta rutieră Balta Cehei, accesat la 26 aprilie 2012
Vezi și Lista rezervațiilor naturale din județul Sălaj Lista rezervațiilor naturale din România
Note
Legături externe Turismul în județul Sălaj . Rezervația naturală Balta Cehei; welcometoromania.ro. Reportaje Lumea colorată în negru a păduricii și apei ciudate și misterioase ale Bălții Cehei , cuprins.net. Misterele Bălții Cehei. Tăul cu biserica de sub ape. Șerpi roșii, strigoi și urioi, salajulpursisimplu.ro (Autor: Deak Zoltan, 10 ianuarie 2014). Depozitul din Șimleu, închis cu cinci luni mai devreme - Amenințare pentru Balta Cehei, graiulsalajului.ro (Autor: Olimpia Man, 28 iulie 2009). Galerie de imagini
Categorie:Rezervații naturale din județul Sălaj Categorie:Turismul în județul Sălaj