Biserica Sfânta Maria din Bocșa este un lăcaș de cult român unit (greco-catolic) din Bocșa, Sălaj, edificiu construit între anii 1937–1943. În interiorul bisericii se află mormântul lui Simion Bărnuțiu și Alimpiu Barbulovici, monument istoric clasificat sub codul SJ-IV-m-B-05156.

Istoric 350px|thumb|Protopopul și parohul greco-catolic, însoțiți de credincioși în fața bisericii (foto 1940) În perioada interbelică Biserica de lemn din Bocșa era dărăpănată, acoperișul a cedat, iar turnul stătea să cada și el.Grațian C. Mărcuș, în Gazeta Sălajului nr. 22-bis, din 31 mai 1937 Demersurile pentru ridicarea noii biserici au aparținut preotului paroh Simion Barboloviciu, fiul vicarului Silvaniei Alimpiu Barboloviciu, încă din primii ani după Unirea Transilvaniei cu România. Astfel, la data de 29 iulie 1923 a avut loc adunarea credincioșilor din Bocșa, a cărei scop a fost continuarea colectei „pentru a putea edifica cât de curând sfânta biserica nouă”, deoarece, se spune în procesul verbal al adunării, biserica veche „începe a slăbi”. Cei prezenți au hotărât ca din fiecare „cubul de grau sau maje” să se dea doua kilograme pentru a spori fondul destinat construcției noii biserici. Cine nu avea grâu putea plăti cate 6 lei de kilogram. Cu colectarea și vinderea grâului era însărcinat curatorul primar al bisericii George Bărnuțiu și Mihail Opriș.Arhivele Naționale, Direcția Județeană Sălaj, fond Parohia greco-catolică Bocșa, dosar 2, fila 16).

Lucrările efective pentru edificarea noii biserici au început abia în 1937, când Leontin Ghergariu din Zalău și Coriolan Petranu de la Universitatea din Cluj au cercetat, din punct de vedere științific, biserica de lemn din Bocșa ce urma să fie dărâmată, începând cu 31 mai 1937. Biserica era deja închisă de o jumătate de an, deoarece exista pericolul prăbușirii.Gazeta Sălajului nr. 22-bis, din 31 mai 1937. Gazeta Sălajului din 31 mai 1937 publică o listă a sătenilor din Bocșa care au contribuit „la zidirea bisericei si a mausoleului pentru adăpostirea osemintelor lui Simeon Bărnuțiu”. Lista cuprinde 278 de persoane care au donat sume cuprinse între 7.000 lei, cât a donat Lapoș Teodor lui Teodor, și 300 de lei. În total s-a adunat suma de 592.600 lei.

Sfințirea și depunerea pietrei fundamentale a noii biserici greco-catolice a avut loc în seara de 8 septembrie 1937, de Nașterea Maicii Domnului. Edificiul avea deja ridicate ziduri, în roșu, de aproximativ 2 metri și se intenționa a fi pusă sub acoperiș pană la venirea iernii. Sfințirea pietrei fundamentale a fost făcuta de episcopul unit al Oradiei, Valeriu Traian Frențiu asistat de Monseniorul dr. Emil Iuga, prelat papal, Petru Cupcea, vicarul Sălajului, numeroși protopopi și preoți. Printre cei 3.000 participanți se aflau Corneliu Coposu, maiorul Simion Bărnuțiu, urmaș al marelui tribun, senatorul Iulian Domșa, deputatul Emil Lobonțiu, subprefectul I. Lobonțiu, Leontin Ghergariu, Grațian C. Mărcuș, secretarul Camerei de Comerț din Sălaj, jurnalistul Constantin Măleanu, etc. După ce s-a zidit actul de ctitorie în temelia sfințită, au luat cuvântul episcopul Traian Frențiu și deputatul Emil Lobonțiu, după care preotul Simion Barboloviciu a oferit un banchet, la care s-au rostit numeroase toasturi.

Din Comitetul de construcție al bisericii făceau parte preotul-protopop de Zalău, Aurel Ghilea, Vasile Pustai, preotul Simion Barboloviciu, maiorul Simion Bărnuțiu, Consiliul Local din Bocșa și curatorul bisericesc. Suma estimată pentru construcția bisericii se ridica la doua milioane lei, din care 600.000 erau contribuții ale locuitorilor din Bocșa.Gazeta Sălajului nr. 37 din 11 septembrie 1937 Consiliul administrativ al județului Sălaj a destinat, din fondul de construcții, suma de 280.000 lei.

În primăvara lui 1943 biserica din Bocșa „a fost resfințită de episcopul Dr. Iuliu Hossu. A participat un număr imens de credincioși pe care spațioasa biserică nu i-a putut cuprinde și serviciul religios s-a făcut în curtea bisericii. Corul [condus de Marius Cuteanu] pentru considerente acustice fiind așezat în fața intrării în biserică, a sunat admirabil, colaborând perfect tot timpul cu numerosul grup de preoți, care având în frunte pe Preasfinițitul episcop de Cluj, Dr. Iuliu Hossu beneficiind și de un timp frumos însorit de primăvară”.http://www.egco.ro/media/downloads/7.pdf p. 16.

În contextul celui de-al Doilea Război Mondial, construcția bisericii a durat mai mult decât s-a crezut la început. Potrivit unui document datat 19 septembrie 1943, pentru preluarea iconostasului mai era nevoie de 3.900 pengő, suma care urma a fi repartizată pe credincioși. Sfatul bisericesc decide ca sa fie făcută prestație și să se încaseze sumele în decurs de 10 zile, deoarece iconostasul sosise deja la Bocșa.Arhivele Naționale, Direcția Județeana Sălaj, fond Parohia greco-catolică Bocșa, dosar 2, fila 20.

Rămășitele lui Simion Bărnuțiu și Alimpiu Barboloviciu, care erau înmormântați în curtea bisericii de lemn din Bocșa, au fost mutate în interiorul mausoleului în 1948.

Prin decretul lege 358 din 1 decembrie 1948, regimul comunist a scos în afara legii Biserica Greco-Catolică și îi forțează pe credincioșii greco-catolici să treacă la Biserica Ortodoxă Română. Prin același decret, statul comunist confiscă proprietățile Bisericii Greco-Catolice pe care le dă mai apoi în folosință Bisericii Ortodoxe Române.Despre Decretul-Lege 358/1948 Ca urmare a acestui decret, biserica greco-catolică din Bocșa este trecută de la cultul greco-catolic la cel ortodox.

Preotul Ioan Filip (15 februarie 1914 - 20 ianuarie 1982) a fost hirotonit greco-catolic de către Iuliu Hossu în catedrala cu hramul Catedrala Schimbarea la Față din Cluj, și a păstorit la biserică după Simion Barboloviciu. În perioada 1978–2009 preot paroh a fost Gheorghe Ianc.

După căderea regimului comunist, Decretul-Lege 358/1948 este abrogat prin Decretul-Lege nr. 9 din 31 decembrie 1989, și astfel Biserica Greco-Catolică este recunoscută din nou de către Statul Român.Măsuri juridice referitoare la Biserica Greco-Catolică Ca urmare a acestei recunoșteri oficiale, Biserica Greco-Catolică își reîncepe activitatea publică.

După 1989 Parohia Greco-Catolică Bocșa este reactivată și, pentru a-și putea desfășura activitatea, începe sa își ceară proprietățile confiscate înapoi. În cazul bisericii din localitate, partea greco-catolică „a solicitat de mai multe ori să folosească biserica alternativ, propuneri respinse de partea ortodoxă”, se arată într-un comunicat al Parohiei Greco-Catolice. Datorită faptului că „reprezentanții Bisericii Ortodoxe Române au refuzat propunerile de colaborare cu partea greco-catolică”, Parohia Greco-Catolică a apelat la justiție, se arată în același comunicat.

Lăcașul a fost retrocedat Bisericii Române Unite prin sentința civilă nr. 1817 din 14 septembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Sălaj și executată silit la 1 iulie 2010.

Contribuțiile financiare la construcție

Importanța contribuției financiare la construcția bisericii a fost răsplătită cu cele mai importante locuri din biserică.

Vasile Popițiu a fost cel mai important contributor financiar din Bocșa la construcția bisericii și avea rezervat cel mai important loc din biserică. Al doilea loc aparținea tot familiei sale, unica sa fiică rămânând în casa lui Popițiu cu soțul după căsătoria din 1920.Arhivele Naționale, Direcția Județeană Sălaj, fond Parohia greco-catolică Bocșa.Arhiva Bisericii greco-catolice din Bocșa Cel de-al doilea loc din biserică era rezervat pentru ginerele lui Vasile Popițiu, Ioan Ciobanca [în actele maghiare Csobánkai] (17 februarie 1896 – 15 februarie 1953). Era unul din descendenții lui Laurențiu Man din Bădăcin, "nobili scutiți de dări și dăjdi comunale".Dr. Dionisie Stoica, Ioan P. Lazăr, "Schița monografică a Sălagiului", Șimleu Silvaniei, 1908, p. 191. Cel de-al treilea loc din biserică era ocupat de Ioan Lapoș, care a devenit primar după Vasile Popițiu. Al patrulea loc din biserică era rezervat pentru Demetriu Cighi (29 octombrie 1879 – iulie 1961). Printre strămoșii lui Cighi se aflau imigranți italieni, dar și familii de nobili; familia este de asemenea consemnată în conscripția din 1715 drept "coloni". Bun cunoscător de carte, Cighi a participat la Marea Unire din 1 decembrie 1918.

Locurile din biserică s-au moștenit, spre exemplu locul lui Vasile Popițiu a fost moștenit de primul său nepot, Vasile Ciobanca, născut în 1921.

Nicolae Hendea a construit crucea de marmură neagră din fața bisericii, cum arata și inscripția.

Retrocedarea din 2010 Pe data de 24 februarie 2010, Înalta Curte de Casație și Justiție soluționează cazul în favoarea părții greco-catolice, obligând Parohia Ortodoxă să restituie biserica „în deplină posesie și proprietate” Parohiei Greco-Catolice ca proprietar de drept.ICCJ - Decizia 1.196 din 24.02.2010 a ÎCCJ, Dosar 6250/1/2009 - Parohia Greco-Catolică Bocșa v. Parohia Ortodoxă Bocșa

În cadrul unor întâlniri care au avut loc în luna mai 2010 între reprezentanții parohiei greco-catolice și cei ai parohiei ortodoxe, partea greco-catolică s-a declarat de acord cu folosirea lăcașului în comun, prin celebrări alternative, propunere refuzată inițial de partea ortodoxă.

Drept urmare Parohia Greco-Catolică a solicitat executarea silită a hotărârii judecătorești rămase definitive, pentru a intra în posesia bisericii.20 mai 2010 - Graiul Sălajului - Greco-catolicii din Bocșa îi amenință pe ortodocși cu executarea silită

În data de 21 mai 2010 partea ortodoxă a răspuns că nu respinge slujirea alternativă, dar că dorește să folosească biserica de la ora 8-10 sau 9-11 duminica dimineața, propunere acceptată de partea greco-catolică. La întâlnirea din 22 mai 2010, pentru semnarea unui protocol de folosire al bisericii, partea ortodoxă, reprezentată de preotul Stelian Gorgan, nu a mai dorit să-și onoreze oferta afirmând că nu semnează nimic și că nu mai este de acord să-i lase pe greco-catolici să slujească alternativ în biserică.26 mai 2010 - Graiul Sălajului - Greco-catolicii și ortodocșii din Bocșa nu s-au înțeles nici de Rusalii

Întâlnire la Primăria Bocșa pe 19 mai 2010 După această hotărâre din justiție, Parohia Greco-Catolică Bocșa a încercat în câteva rânduri să dialogheze cu Parohia Ortodoxă în legătură cu biserica în dispută. Astfel, „în data de 19 mai 2010, începând cu orele 10:00, în sediul Primăriei din comuna Bocșa, jud. Salaj, a avut loc a doua întâlnire dintre reprezentanții Parohiei greco-catolice și ortodoxe din localitate. Scopul întâlnirii l-a reprezentat găsirea unei soluții practice în vederea predării în deplină proprietate și posesie a bisericii greco-catolice din comuna proprietarului de drept înscris în Cartea Funciară, Parohia greco-catolica Bocsa”, se arată într-un comunicat al Parohiei Greco-Catolice.

Propunerea greco-catolică În cadrul acestei întâlniri, „parohia greco-catolică – ca proprietar de drept – a oferit lăcașul de cult greco-catolic Parohiei ortodoxe pentru celebrări alternative, astfel încât nici o comunitate religioasa să nu se roage afară sau în locuri improprii”, se arată în același comunicat.

„Celebrarea alternativă în același lăcaș de cult este o soluție practică acceptată de Biserica Ortodoxă Română în Vestul Europei, acolo unde Biserica Catolică îi pune la dispoziție sute de biserici ca românii ortodocși să aibă unde se ruga. Și în România există mai multe localități unde, din lipsa unui lăcaș de cult ortodox, Biserica Greco-Catolică pune la dispoziția comunităților ortodoxe bisericile greco-catolice pentru celebrări alternative”, explică comunicatul greco-catolic.