thumb|300px|Suká în limba română: un fel de colibă sau cort Sucot (în limba sukót, în pronunția așkenază „súkos”), Sărbătoarea Corturilor sau a Colibelor, este o sărbătoare biblică celebrată în a 15-a zi a lunii ebraice Tișri (sfârșitul lunii septembrie până la sfârșitul lunii octombrie). Este una din cadrul celor trei mari sfinte sărbători biblice evreiești, poruncită de Dumnezeu în Pentateuh, (care încep cu Ziua Trâmbițării, continuă cu Ziua Ispășirilor ori Yom Kippur), cu ocazia cărora, este poruncit ca întreg poporul să făcă pelerinaj la Templul din Ierusalim. Este o sărbătoare a recoltelor, și de recunoștință, care se ține după încheierea secerișului, și după culesul roadelor de toamnă, în amintirea celor patru zeci de ani de pribegie în pustie. Sărbătoarea ține șapte zile, începând cu o zi de odihnă - în ebraică „Yom tov” (zi bună) - când muncile sunt interzise, apoi este urmată de zilele intermediare „Chol hamoéd” și se încheie tot cu o zi de odihnă „yom tov”, în ziua "a opta", Șemini Ațeret, zi festivă de încheiere. Cuvântul ebraic sucōt este pluralul de la suca, colibă ori cort", și este o construcție temporară cu pereți acoperiți de „sacah” (material vegetal cum sunt ramuri de copaci ori lăstari de bambus).
Suká are menirea să evoce lăcașurile fragile în care israeliții au locuit în cei 40 ani de drum prin pustiu după ieșirea din robia egipteană. În timpul sărbătorii mesele se servesc în această suká, iar unii și dorm în ea în cursul nopții. În fiecare zi a sărbătorii, membrii familiei recită o binecuvântare asupra lulavului (buchetul cu trei rămurele) și a etrogului (chitra) (Arbaat Haminim, adică cele patru specii de plante).Gabrielle A. Berlinger (2008) Interpretarea Ritualului: De Suca ca Arhitectură Ebraică Vermiculară. M.A. Teze, Departamentul Folclorului și Etnomuzicologiei, Universitatea Indiana Bloomington. Conform profetului profetul Zaharia, în era mesianică Sucot va deveni o sărbătoare universală și toate popoarele vor face anual pelerinaj la Ierusalim și vor serba sărbătoarea în orașul sfânt.conform cărții Zaharia
Originea și istoria sărbătorii Sukot este un praznic agricol de recunoștință pentru roadele secerișului și pentru ploile târzii de toamnă. Aceasta se vede din diferitele nume sinonime ale sărbătorii - "sărbătoarea Recoltelor"cartea Exodului sau Ieșirea de ex. în , din sezonul în care are loc - “Sărbătoarea celei de-a 7-a luni”conform cărții Ezechiel ; cărții Neemia . – și din textul explicit al poruncii biblice: "Să ții apoi Sărbătoarea Secerișului și a strângerii celor dintâi roade ale tale, pe care le-ai semănat în țarina ta, și sărbătoarea Recoltelor roadelor toamna, când aduni de pe câmp munca ta." (Exodul 23:16); "Sărbătoarea Corturilor s-o săvârșești în șapte zile, după ce vei aduna din aria ta și din teascul tău." (Deut. 16:13). A fost o recunoștință . Ca o recompensă a naturii în anul agricol care a trecut.
Sucot a devenit una din cele mai importante sărbători în iudaism, spunându-i-se și “Sărbătoarea Domnului”Lev. ; Cartea Judecătorilor ori simplu “festivalul”.Cartea Întâi a Împăraților , ; ; 2 Cron.; Moise i-a instruit pe fiii lui Israel să se adune pentru o citire a Legii pe durata Sukotului la fiecare șapte ani (Deut. 31:10-11). Regele Solomon a inaugurat Templul din Ierusalim de Sukot (1 Împărați 8; 2 Cronici 7). Sukot a fost și prima festivitate sfântă care s-a ținut după reluarea cultului la Templul rezidit din Ierusalim după exilul babilonian (Ezra 3:2-4).
În cartea Leviticului, Dumnezeu a spus lui Moise să poruncească poporului: Leviticul 23:39-43 „În ziua a cincisprezecea a lunii a șaptea, când vă strângeți roadele pământului, să sărbătoriți sărbătoarea DOMNULUI șapte zile: în ziua întâi este odihnă și în ziua a opta iară este odihnă. În ziua întâi să luați poame de copaci frumoși, ramuri de finici, ramuri de copaci cu frunzele late și sălcii de râu și să vă veseliți înaintea DOMNULUI Dumnezeului vostru, șapte zile. Să prăznuiți sărbătoarea aceasta a DOMNULUI șapte zile în an: acesta este așezământ veșnic în neamul vostru. În luna a șaptea să o prăznuiți. Să locuiți șapte zile în corturi; tot israelitul băștinaș să locuiască în corturi, Ca să știe urmașii voștri că în corturi am așezat Eu pe fiii lui Israel, când i-am scos din pământul Egiptului. Eu sunt DOMNUL Dumnezeul vostru".
Conform cu Mișna în cele șaptea zile de Sucot se aducea la Templu o ofrandă de apă (numită „eliberarea apei”). (Succah 51a-b). Într-o ceremonie numită Nisuh haMaim, Marele Preot conduce o procesiune la fântâna Șiloah (Siloamului), când umplea un ulcior cu apă și se întoarcea în curtea Templului. Când Marele Preot turna apa, marea mulțime presăra lulav-ul (buchetul de finic) și cânta: Psalm 118:25-26:אָנָּא יְהוָה הוֹשִׁיעָה נָּא
אָנָּא יְהוָה הַצְלִיחָה נָּא
בָּרוּךְ הַבָּא בְּשֵׁם יְהוָה
בֵּרַכְנוּכֶם מִבֵּית יְהוָה
” anna YHWH hoșiah-na! anna YHWH hatzlihah-na! baruka ha-vah b'Șem YHWH! berak-nu-hem mi-Beit YHWH.”
”Te rugăm Doamne, Mântuiește-ne! Te rugăm Doamne, sporește-ne! Binecuvântat fie Cel ce vine în Numele Domnului (parafrazat: ) Binecuvântăm noi lor din Casa Domnului!”
Din cauza popularității și a particularităților sale, Sukkot a devenit în statul Israel și un moment potivit pentru însemnate ceremonii de stat.
Compararea sărbătorii cu calendarul gregorian Hag Sucot cade conform datei observării lunii noi, în a 15-a zi a lunii Tișri și durează o săptămână, până în ziua a 21-a în Israel și a 22-a în diasporă. Conform calendarului gregorian este în septembrie sau în octombrie.
În zilele noastre Sucot cade la: 2025: 6 octombrie (la asfințit) - 14 octombrie Întrucât conform calendarului biblic ziua începe încă în ajun la asfințitul soarelui (în această lună cam la ora 17:30-18:30 în Europa de Est), data de începere indică ajunul primei zile a sărbătorii în care nu se lucrează. Dacă prima zi cade pe 1 Octombrie, ziua pregătirii este 30 Septembrie când se oprește munca pentru prima zi a sărbătorii la fel ca în ziua a opta a sărbătorii când se oprește munca din ziua a șaptea seara ținând seama și de ziua de sâmbătă săptămânală.
Construirea colibei 250px|right|thumb|Suká - la plural sukot - colibe-corturi în care credincioșii iau masa în timpul zilelor de Sukot Construirea colibei poate fi din orice material (lemn, placaj, aluminiu, scaune). Pereții pot sta liber ori pot include zidul unei locuințe. Acoperișul trebuie să fie din material organic, cunoscut ca skhakh,ramuri cu frunze, bambus ori lăstari de palmier. În Mișna și Talmud poruncile legate de construirea colibei se află în primele două capitole din tratatul Suka, al șaselea din Seder Moadim (Sărbători). Se obișnuiește ca Suka să fie decorată în interior cu diverse decorații, cu cele șapte specii - Shiva Minim - și afișe.Iudaica 101: Sucot
Obiceiuri deosebite thumb|right|200px|Etrog (אתרוג), fruct de chitră examinat pentru a exclude defecte. Cele patru specii, ori Arba'at ha-minim (în ebraică: אַרְבַּעַת הַמִּינִים), sunt patru tipuri de produse naturale poruncite în cartea Leviticul 23:40 să fie folosite pentru celebrarea sărbătorii Sucot, în coliba numita Suká. Aceste specii trebuie să îndeplinească criterii stricte de lungime, mărime, prospețime, culoare, ș.a. (Mișna Suca 3:17).
În mod tradițional acestea sunt considerate a fi: 1. Etrog (în ebraică: אתרוג), un fruct de lămâie, ori alt citric (chitră) menționat în ebraica sub numele Pri Etz Hadar ["produs de copacii frumoși", adică citrice], care este cel puțin de dimensiunea ouălor de găină. Un etrog cu un pitam intact (cu stem) este considerat deosebit de valoros. Notă: Unii păstrează etrogul pe termen îndelungat după Sukot pentru a face citronadă de fructe zaharisite, care se consumă mai târziu în ziua de Tu b'Șevat. 2. Lulav (în ebraică: לולב), o ramură culeasă (verde), cu frunza palmierului fondată [de exemplu ramuri de finic. Trebuie să fie în întregime cu frunze drepte întregi, să nu se rupă la strângere în partea de sus. Notă: Termenul "lulav", de asemenea, se referă la combinații de toate cele trei tipuri de ramuri, care sunt legate împreună în buchet. 3. Hadas (în ebraică: הדס) trei ramuri de mirt [ori "crengile de copaci cu frunze"]. Frunzele de mirt cresc în trei niveluri fiecare și sunt necesare tot trei ramuri pentru un buchet. 4. Aravá (în ebraică: ערבה), ramura de salcie cu frunze ["de sălcii de pârâului care nu se scutură"]. Rămurelele cresc lungi și sunt căptușite cu frunze lungi, înguste. Sunt necesare două ramuri de salcie pentru un buchet de lulav. Aravot au nevoie de multă apă ca să nu se usuce. Adesea, în timpul zilelor de Sukot ele sunt învelite într-un prosop umed.
Notă: Aravot sunt, de asemenea, utilizate pentru o ceremonie separată privind Hoșaná Rabá (în ajunul noi lunii a ultimei zile de Sucot), atunci când ramurile sunt bătute față de sol până ce multe din frunze cad. Această ceremonie este destinată să simbolizeze victoria finală asupra dușmanilor.
Aceste patru elemente sunt prinse împreună într-un buchet și agitate în timpul unei ceremonii numite na'anuim (נענועים) pentru fiecare zi de Sucot. Practica uzuală este de a recita binecuvântarea (al netilat lulav) și apoi si v'al lulav de trei ori în șase direcții: înainte, la dreapta, în spate, la stânga, sus, și în jos.
După ce se ia buchetul, se introduce ramura de palmier (lulav), în centru, și se strânge folosind benzile din pachet. Se iau cele două ramuri de salcie (aravot) și se introduc în camera de stânga, iar cele trei ramuri de mirt (hadasim) se inserează în camera de dreapta. În cele din urmă, se ia "fructul de chitra (etrog) și se recită binecuvântarea. Conform principiului de Hiddur mitzvah [beatificarea poruncilor], majoritatea evreilor vor căuta specimenele perfecte pentru cele "patru specii" care sunt necesare zi cu zi la efectuarea diverselor ceremonii (cu excepția sâmbetei din timpul Sucotului). thumb|right|300px|Etrog (în ebraică: אתרוג), fruct de lămâi și Lulav (buchet folosit la Sucot) Binecuvântarea pentru Lulav:
Barukh Attah Iahveh, Elohei'nu Melekh ha'olam, asher kid'sha'nu bi'mitzvota'v, vi'tziva'nu al netilat lulav. Binecuvântare Ție Doamne), Dumenzeul nosttu Suveran al Lumii, Care ne-ai sfințit în poruncile tale, Și ne-ai poruncit nouă sa ridicăm lulavul (buchet).
Hoșana Raba A șaptea zi de Sucot este cunoscută sub numele de Hoșana Raba (din arameică: הוֹשַׁעְנָא רַבָּא, "Mare Osana/Mare Ectenie"). Această zi este marcată de un serviciu special, în care se fac șapte circuite de credincioșii care țin buchetul celor patru specii, recitând Psalmul 118:25 împreună cu rugăciuni. În plus, se bate pe pământ un mănunchi din cinci ramuri de salcie.
Șemini Ațeret și Simhat Tora Șemini Ațeret (în limba - "A Opta [zi] de Adunare"; pronunția Așkenazic Ș’mini - Ațereț) este o sărbătoare celebrată în ziua 22-a lunii biblice Tișri. Simhat Tora, ori Simḥath Torah (sau Simkhes Toreh, în limba , literar, "Bucurie cu Tora/Bucuria Torei") este celebrarea parcurgerii unui ciclu anual al citirii Torei. Această sărbătoare în Diasporă cade după Șemini Ațeret, în ziua a 24-a a lunii Tișri, iar în Israel cade în aceiași zi cu Șemini Ațeret, pe 23 Tișri.
Și Iahve a vorbit lui Moise, zicând:
[...] Pentru șapte zile să aduceți jertfă mistuită lui Iahve; În ziua a opta (șemini) va fi adunare sfântă; să aduceți arderi de foc lui Iahve: aceasta este festivalul (ațeret)(adunare festivă de încheiere); nici o muncă servilă să nu faceți. - Leviticul 23:33,36;
În ziua a opta, să aveți o adunare festivă: nici o lucrare servilă să nu faceți. - Numeri 29:35;
În credințe sincretice iudeo-creștine În credința micilor comunități creștine de „evrei mesianici”, de dată recentă, fundamentată pe Noul Testament, Sucot continuă să se sărbătorească ca simbol al Împărăției Sfinților cu Mesia Ieșua (Isus Hristos ), al Lumii care va Veni (HaOlam Haba), și al binecuvântării lui Israel.