Vnútorné Východné Karpaty sú geomorfologická subprovincia v provincii Východné Karpaty na Slovensku, Ukrajine a v Rumunsku. Ležia na severnej a východnej vnútornej strane Karpát a najvyšším bodom je rumunský Pietrosul ().

Členenie Člení sa na geomorfologické oblasti: Vihorlatsko-gutinská oblasť (Slovensko, Ukrajina, Rumunsko) Vihorlatské vrchy (Vihorlat ) Makovycja () Synjak (Dunavka ) Velykyj Dil (Bužora ) Tupyj () Oaș (Sambro Oilor ) Gutâi () Țibleș () Maramurešsko-rodenská oblasť (Ukrajina, Rumunsko) Munții Maramureșului (Farcău ) Depresiunea Maramureșului / Marmaros'ka ulohovyna Rodna (Pietrosul ) Suhard (Omul ) Giumălău () Rarău () Bistrická oblasť (Rumunsko) Bistrița (Budáč ) Giurgeu () Hăghimaș (Hășmașul Mare ) Călimansko-harghitská oblasť (Rumunsko) Bârgau () Căliman (Pietrosul ) Gurghiu (Fincel ) Harghita (Harghita-Madaras ) Depresiunea Giurgeu-Brașovului (Rumunsko) Bodoc Baraolt Perșani

Poľské členenie podľa Jerzyho Kondrackiego nepovažuje celky južne od Harghity za súčasť Východných Karpát. Vnútorné Východné Karpaty člení na tieto makroregióny: 523.1 Karpaty Marmaroskie (Maramurešské Karpaty) 523.2 Kotlina Marmaroska (Maramurešská kotlina) 523.3 Góry Rodniańskie (Rodenská hornatina) 523.4 Góry Bystrzyckie (Bystřická hornatina) 523.5 Łańcuch Wyhorlacko-Gutyński (Vihorlatsko-Gutinská Oblasť) 523.6 Łańcuch Kelimeńsko-Hargicki (Kalimansko-hargitská oblasť) 523.7 Obniżenie Gheorgeńsko-Braszowskie (Giurgijsko-brašovská zníženina)

Rumunské členenie nepočíta s vyššie uvedenou hierarchiou. Rumunskú časť Východných Karpát nedelí na vnútorné a vonkajšie pásmo, ale na tri skupiny pohoria od severu k juhu: Carpații Maramureșului și Bucovinei (Maramurešské a Bukovinské Karpaty) Munții Oaș Munții Gutâi Munții Țibleș Munții Bârgău Munții Maramureșului Munții Rodnei Munții Suhard Obcina Feredeu (Vonkajšie Východné Karpaty) Obcina Mare (Vonkajšie Východné Karpaty) Obcina Mestecăniș (Vonkajšie Východné Karpaty) Munții Igniș Munții Lăpușului Carpații Moldo-Transilvani (Moldavsko-transilvánske Karpaty) Sopečná oblasť Munții Căliman (Pietrosul ) Munții Gurghiu Depresiunea Vărșag Munții Harghita (Madaras ) Muntele Ciomatu Depresiunea Giurgeu Depresiunea Ciuc Depresiunea Baraolt Moldavská oblasť Munții Giumalău () Munții Rarău () Munții Bistriței Munții Giurgeu Munții Hășmașu Mare (Hășmașul Mare ) Munții Ciucului (Ciucaș ) Munții Nemira Depresiunea Cașin Depresiunea Bilbor Depresiunea Borsec Munții Ceahlău (Toaca ) Munții Tarcău Munții Stânișoarei (Vonkajšie Východné Karpaty) Munții Goșmanu (Vonkajšie Východné Karpaty) Munții Brezunț (Vonkajšie Východné Karpaty) Depresiunea Comănești Južná oblasť Munții Bodoc Munții Baraolt Munții Perșani Carpații de Curbură (Oblúkové Karpaty) (Vonkajšie Východné Karpaty) Munții Vrancei Munții Întorsurii Munții Buzăului Munții Bârsei Munții Siriu Masivul Ciucaș

Podľa členenia Čížka a kol. (1986, str. 9) sa "za rozhranie medzi Východnými a Južnými Karpatami dnes neuznáva tzv. Klasická hranica, tj. údolie rieky Prahova a posúva sa do údolia rieky Dîmbovița a kuloára Rucar - Bran". V tom prípade do Východných Karpát patrí ešte aj pohorie Bucegi a jeho najvyšší vrchol Omul () sa stáva najvyšším bodom Východných Karpát. Podľa tohto členenia medzi jadrové pohoria rumunských Vnútorných Východných Karpát (z kryštalických hornín) patria okrem iných: Munții Maramureșului (Farcău ) Rodna (Pietrosul ) Suhard (Omul ) Giumălău () Rarău () Bistrița (Budáč ) Hăghimaș Perșani (Vârful Cetății ) Piatra Mare Postăvarul Bucegi (Omul )

Pri západnom obvode prebieha sopečné pásmo, tvorené pohoriami: Gutîi () Țibleș () Bârgau () Căliman (Pietrosul ) Gurghiu (Fincel ) Harghita (Harghita-Madaras )

Referencie

Literatúra Jerzy Kondracki: Fizycznogeograficzna regionalizacja Czech, Słowacji, Węgier aj Rumunii w układzie dziesiętnym, "przegląd geograficzny", tom lxviii, z. 3-4, 1996, s. 457-466 Jiří Čížek a kolektív: Rumunské a bulharské hory. Olympia, Praha, 1986

Pozri aj Geomorfologické členenie Slovenska Vonkajšie Východné Karpaty

Iné projekty

Zdroj

Kategória:Geomorfologické subprovincie na Slovensku