Rezervația naturală „Parcul Natural Cindrel” este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală), situată în județul Sibiu, pe teritoriile administrative ale comunelor Gura Râului, Jina, Rășinari și Tilișca.
Localizare Rezervația naturală se află în limita sud-vestică a județului Sibiu cu județul Alba, în Munții Parâng, lanț muntos aparținând Carpaților Meridionali, în masivele montane ale Cindrelului cu Vârful Cindrel (2.244 m) și Lotrului cu Vârful Șteflești (2.242 m)ProtectedPlanet.net - Parcul Natural Cindrel - delimitarea ariei protejate, accesat la 11 februarie 2012.
Descriere Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate)Legea Nr.5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000 ; accesat la 7 februarie 2013 și se întinde pe o suprafață de 9.873 ha.
Aria naturală suprapusă sitului Natura 2000 - Frumoasa (sit de importanță comunitară)Natura2000.mmediu.ro - Situl de importanță comunitară - Frumoasa ; accesat la 17 ianuarie 2014, reprezintă o zonă montană cu abrupturi stâncoase, căldări glaciare, morene, praguri și lacuri glaciare, văi, izvoare, doline și culmi drepte.
Rezervația naturală dispune de habitate naturale de tip: Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum, Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion), Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea), Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum, Pajiști boreale și alpine pe substrat silicios, Tufărișuri alpine și boreale, Fânețe montane și Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin; ce adăpostesc o mare varietate de floră și faună specifică Meridionalilor.
Biodiversitate Flora parcului are în componență specii vegetale (arbori, arbusti și ierburi) distribuite etajat, funcție de structura geologică și geomorfologică, caracteristicile solului, climei, sau altitudinii unde acestea sunt întâlniteApmsb.anpm.ro - Agenția pentru Protecția Mediului Sibiu - Arii protejate de interes național ; accesat la 17 ianuarie 2014. Floră Flora este reprezentată de specii arboricole de zâmbru (Pinus cembra), tisă (Taxus baccata), pin de pădure (Pinus sylvestris), jneapăn (Pinus mugo) sau ienupăr (Juniperus communis), fag (Fagus sylvatica), gorun (Quercus petraea), stejar (Quercus robur), carpen (Carpinus betulus), paltin de munte (Acer pseudoplatanus), arțar (Acer platanoides), tei (Tilia cordata), frasin (Fraxinus excelsior), jugastru (Acer campestre), mesteacăn (Betula pendula), ulm (Ulmus glabra), arțar (Acer platanoides),
La nivelul ierburilor sunt întâlnite elemente floristice de stâncărie și fâneață cu specii de: bujor de munte (Rhododendron kotschyi), usturoi siberian (Allium sibirium L.), ghințură (Gentiana punctata), veronică (Veronica baumgartenii), căldărușă (Aquilegia vulgaris), angelică (Angelica archangelica), clopoței de munte (Campanula alpina), bulbuc de munte (Trollius europaeus), chimionul țapului (Laserpitium krapfii), volovatic (Swertia punctata), capul-călugărului (Leontondon croceus), șopârliță (Veronica bellidioides), cupă (Gentiana kochiana), arnică (Arnica montana), stupitu-cucului (Cardamine amara), ruginare (Andromeda polifolia), garoafă (Dianthus glacialis ssp. gelidus), gălbenuș (Crepis conyzifolia), sau rogozuri (cu specii de: Carex capillaris, Carex nigra, Carex diandra, Carex limosa)Eunis.eea.europa.eu - Flora sitului Frumoasa; accesat la 17 ianuarie 2014. Faună Fauna rezervației este una diversificată și bine reprezentată de mai multe specii (unele protejate prin lege și aflate pe lista roșie a IUCN) de mamifere, reptile, amfibieni și păsăriEnrin.grida.no - Flora și fauna sălbatică a României ; accesat la 4 ianuarie 2014.
Mamifere: ursul brun (Ursus arctos)Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Ursus arctos; accesat la 17 ianuarie 2014, capră neagră (Rupicapra rupicapra)Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Rupicapra rupicapra; accesat la 17 ianuarie 2014, cerb (Cervus elaphus), căprioară (Capreolus capreolus), lup cenușiu (Canis lupus)Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Canis lupus; accesat la 17 ianuarie 2014, mistreț (Sus scrofa), vulpe (Vulpes vulpes), râs eurasiatic (Lynx lynx)Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Lynx lynx; accesat la 17 ianuarie 2014, vidră de râu (Lutra lutra)Iucnredlist.ord - The IUCN Red List of Threatened Species - Lutra lutra; accesat la 17 ianuarie 2014, veveriță (Sciurus carolinensis);
Reptile și amfibieni: șarpele de alun (Coronella austriaca), șarpele lui Esculap (Elaphe longissima]), șarpele de apă (Natrix tessellata), șopârla de câmp (Lacerta agilis), gușter (Lacerta viridis), șopârla de ziduri (Podarcis muralis), șarpele orb (Anguis fragilis), vipră (Vipera berus), ivorașul-cu-burta-galbenă (Bombina variegata)Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Bombina variegata; accesat la 17 ianuarie 2014, broasca-roșie-de-munte (Rana temporaria), brotacul-verde-de-copac (Hyla arborea), tritonul cu creastă (Triturus cristatus), tritonul comun transilvănen (Triturus vulgaris), tritonul de munte (Triturus alpestris);
Păsări protejate: cocoșul de mesteacăn (Bonasa bonasia), cocoșul de munte (Tetrao urogallus), minuniță (Aegolius funereus), ploier-de-munte (Eudromias morinellus), caprimulg (Caprimulgus europaeus), presură de iarnă (Plectrophenax nivalis)Pasărea din specia Plectrophenax nivalis mai este cunoscută și sub denumirea populară de pasărea omătului, ciocănitoare cu spate alb (Dendrocopos leucotos), ciocănitoare neagră (Dryocopus martius), ciocănitoare de munte (Picoides tridactylus), muscar (Ficedula parva), muscar-gulerat (Ficedula albicollis), ciuvică (Glaucidium passerinum), huhurez mare (Strix uralensis) sau ciocârlie urechiată balcanică (Eremophila alpestris balcanica)Frumoasa - Arie de protecție specială avifaunistică; accesat la 17 ianuarie 2014; toate enumerate în anexa I-a a Directivei Consiliului European 147/CE din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor sălbatice)Directiva Consiliului Europei nr.147 din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor, accesat la 17 ianuarie 2014.
Căi de acces Drumul național DN7 pe ruta: Râmnicu Vâlcea - Bujoreni - Călimănești - Căciulata - Copăceni - Boița.
Monumente și atracții turistice În vecinătatea rezervaței se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Biserica Buna Vestire din Jina, construcție 1795, monument istoric. Biserica Cuvioasa Paraschiva din Gura Râului, construcție sec. XVIII - XIX, monument istoric. Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Tilișca, construcție 1782, monument istoric. Biserica ortodoxă "Cuvioasa Paraschiva" din satul Rășinari, construcție 1725 - 1758, monument istoric. Casa Episcopilor - Parohia Ortodoxă Rășinari, construcție secolul al XVIII-lea, monument istoric. Biserica Ortodoxă "Sfânta Treime" din Rășinari, construcție secolul al XIX-lea. Mormântul mitropolitului Andrei Șaguna de la Rășinari. Edicul "Osuar" cu pictură pe pânză din satul Jina, construcție 1827, monument istoric. Casa memorială a poetului Octavian Goga Muzeul episcopal - Rășinari Muzeul de etnografie - Rășinari Situl arheologic de la Tilișca (Hallstatt, Latène, Cultura geto - dacică, Epoca bronzului). Ariile protejate: Iezărele Cindrelului, La Grumaji, Masa Jidovului și Pintenii din Coasta Jinei.
Note
Vezi și Iezărele Cindrelului Lista rezervațiilor naturale din județul Sibiu Lista rezervațiilor naturale din România
Legături externe Turismul în județul Sibiu - Parcul Natural Cindrel, turism.sibiu.ro Regia Națională a Pădurilor Romsilva - Direcția Silvică Sibiu - Parcul Natural Cindrel , dssibiu.ro
Categorie:Rezervații naturale din județul Sibiu Categorie:Categoria IV IUCN