Episcopia Ortodoxă Română a Italiei a fost înființată în anul 2008 și este condusă de atunci de episcopul Siluan Șpan. Ceremonia de întronizare a avut loc în biserica parohiei „Sfântul Antonie cel Mare” din Lucca. Episcopia Ortodoxă Română a Italiei este sufragană Mitropoliei Europei Occidentale și Meridionale, păstorite de mitropolitul Iosif Pop, cu sediul la Paris. În 1 mai 2018 a fost hirotonit arhiereul vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei, Atanasie Rusnac. În prezent în eparhie funcționează aproximativ 280 de parohii și 6 așezăminte monahale.
Începuturile Prima parohie ortodoxă română în Italia a luat ființă la Roma în toamna anului 1940, cu preotul Gheorghe Tilea, dar din păcate a funcționat doar până la începutul anului 1941, când, din cauza războiului, situația din Italia s-a schimbat radical. Au trecut 34 de ani până când, în 9 februarie 1975, la Milano, are loc înființarea Parohiei Ortodoxe Române Pogorârea Duhului Sfânt, prim paroh al acesteia fiind Pr. Traian Valdman.
La început au fost puține comunități ortodoxe românești în Italia. Se aflau mai ales în marile aglomerații urbane – Milano (1975), Torino (1979), Firenze (1984) și Bari (1983). După revoluția din 1989, numărul românilor care au emigrat spre Italia a crescut, astfel că s-au mai format noi parohii și în alte orașe. Parohiile din Italia au aparținut de Arhiepiscopia și, respectiv din 2001, de Mitropolia Ortodoxă Română a Europei Occidentale și Meridionale, având ca arhipăstori pe IPS Visarion Puiu (din 1945 până în 1964, cel care este și fondatorul Episcopiei Ortodoxe Române a Europei Occidentale și Meridionale, devenită Arhiepiscopie în 1974)La 2 decembrie 1945, venit din Tirolul Austriei, mitropolitul Visarion Puiu se așeza la mănăstirea Maguzzano, de lângă Verona, care aparținea congregației „Săracii slujitori ai Divinei Providențe“. Șederea mitropolitului în căutare de un refugiu care să-l ferească de șicanele agenților regimului comunist de la București era aprobată de însuși papa Pius al XII-lea. Evenimentele politice care se succedau în țară l-au convins pe vlădica Visarion că instalarea regimului comunist putea ajunge de durată, astfel încât, în iunie 1947, mitropolitul a fost nevoit să se refugieze în Elveția neutră., IPS Teofil Ionescu (din 1964 până în 1975), PS Lucian Făgărășeanul (din 1975 până în 1980), IPS Adrian Hrițcu (din 1980 până 1982 ca locțiitor și apoi din 1982 până în 1992 ca și titular), pe IPS Serafim (Joantă) al Germaniei, Europei Centrale și de Nord (din 1992 până în 1998) și pe IPS Iosif (Pop), din 1998 și până în anul 2008. În iunie 2004, Preasfințitul Părinte Episcop Siluan (pe atunci episcop vicar al mitropoliei mai sus amintite, cu titlul de Marsilianiul) a fost numit episcop vicar pentru Italia, unde existau, la acea vreme, 34 parohii.
Nașterea Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei În 21 iunie 2007, ca urmare a propunerii adunării generale a Vicariatului Italiei întrunite în 8 mai la Gavedo, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat înființarea Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei, însărcinând pe Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Iosif cu organizarea ei și cu pregătirea alegerii candidaților pentru scaunul de episcop chiriarh al acesteia. În data de 19 februarie 2008, a avut loc la Paris adunarea eparhială a nou înființatei episcopii a Italiei, care a desemnat pe Preasfințitul Părinte Episcop Siluan (Șpan) ca unic candidat pentru scaunul de episcop al acesteia. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în ședința sa de lucru din 5 martie 2008, a ales ca prim episcop al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei pe Preasfințitul Părinte Siluan, având jurisdicție canonică peste toți credincioșii ortodocși români și moldoveni de limbă românească aflați pe teritoriul întregii Italii. Preasfințitul Părinte Episcop Siluan a fost înscăunat de către Înaltpreasfințitul Arhiepiscop și Mitropolit Iosif (Pop) al Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale și Meridionale, înconjurat de un sobor de arhierei veniți din România, America și Franța, la Praznicul Sfântului Apostol și Evanghelist Ioan de-Dumnezeu-Cuvântătorul și al Cuviosului Arsenie cel Mare, joi, 8 mai 2008, în biserica Sant Anastasio a Parohiei Ortodoxe Române Sfântul Antonie cel Mare din orașul Lucca. A fost o zi de sărbătoare pentru toți credincioșii care au venit în număr mare din toată Italia pentru a se bucura și a mulțumi lui Dumnezeu pentru această mare binecuvântare. La eveniment au asistat și numeroși invitați de seamă din România și din Italia.
La scurt timp după aceea, pe 18 iunie 2008, a avut loc la Gavedo (unde se afla reședința Episcopiei la acea vreme) prima Adunare Eparhială a nou înființatei Episcopii Ortodoxe Române a Italiei. La această adunare a fost prezentată și aprobată structura administrativă a eparhiei și s-au creat încă opt protopopiate (pe lângă cele două deja existente), dintre care șase cu caracter misionar (la ora actuală în Episcopia Italiei sunt 24 protopopiate). Tot atunci a fost aprobată structura permanenței eparhiale și au fost aleși membrii Consiliului Eparhial (3 preoți și 6 mireni), precum și cei 30 de membri (10 clerici și 20 de mireni), delegați la Adunarea Mitropolitană a Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale și Meridionale de la Paris. S-au numit, de asemenea, consilierii permanenți pentru cele 7 sectoare de activitate (la ora actuală în Episcopia Italiei sunt 9 sectoare și 2 oficii – juridic și tehnic).
Cu ajutorul lui Dumnezeu și cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, Episcopia ortodocșilor români din Italia a dobândit în cursul aceluiași an un sediu propriu la Roma, în Via Ardeatina 1741, care constituie rodul colaborării fructuoase dintre Patriarhia Română și Guvernul României. Cele două instituții, la solicitarea nou-înființatei Eparhii, făcută în numele celor peste un milion de credincioși pe care îi are în grijă, au aprobat și concretizat subvenționarea aproape integrală pentru achiziționarea sediului. La aceasta se adaugă jertfa substanțială a credincioșilor din parohiile din Italia. Aflat pe una dintre colinele Romei, într-un cadru care amintește de liniștea vetrelor mănăstirești din România, în mijlocul unui frumos parc de 2,7 hectare, sediul Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei are porțile deschise pentru toți creștinii ortodocși și pentru oricine dorește să cunoască Biserica Ortodoxă.
Prima Sfântă Liturghie în incinta sediului a avut loc în data de 7 septembrie 2008 și s-a bucurat de participarea Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Iosif al Mitropoliei Europei Occidentale și Meridionale de la Paris, a Preasfințitului Părinte Episcop Timotei al Spaniei, a președintelui României, Domnul Traian Băsescu, și de participarea unui mare număr de credincioși veniți din Roma și din alte părți ale Italiei pentru a sărbători împreună acest eveniment.
În data de 9 octombrie 2008, a avut loc binecuvântarea și festivitatea de inaugurare a sediului Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei de la Roma (Via Ardeatina, nr. 1741), eveniment la care au participat Înaltpreasfințitul Părinte Nifon, Arhiepiscopul și Mitropolitul Târgoviștei, Exarh Patriarhal, trei delegați ai Guvernului României și peste 50 de preoți și diaconi, precum și numeroși credincioși din toată Episcopia Italiei.
Un eveniment cu mare însemnătate pentru Episcopia Ortodoxă Română a Italiei a fost hirotonia întru arhiereu a Preasfințitului Părinte Arhiereu-Vicar Atanasie de Bogdania, din data de 1 mai 2018, răspunzând astfel unei exigențe pastoral-misionare specifice teritoriului italian, ce se desfășoară pe întinderea a mii de kilometri. De asemenea, Preasfințitul Părinte Atanasie de Bogdania este și coordonatorul misiunii Sfântul Ierarh Nicolae pentru basarabeni și pentru bucovinenii din Bucovina de Nord.
Episcopia Ortodoxă Română a Italiei este organizată la ora actuală în 24 protopopiate numărând în total 280 de parohii, 4 mănăstiri, 2 schituri, 5 paraclise episcopale și 3 centre pastoral misionare (Termoli, Bari și Spilimbergo). Episcopia Italiei are prezență și în Republica Malta și Republica San Marino. În prezent, numărul clericilor din Episcopia Italiei este de aproape 300.
Pentru a înlesni și a intensifica activitatea Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei, în mai multe domenii au fost înființate sectoare de referință, fiecare având în subordine unul sau mai multe departamente. Sectoarele sunt următoarele: Administrativ-Bisericesc; Pastoral-Liturgic și pentru Misiune; Catehetic-Educațional; Cultural, de Tineret și Editorial; Economic și de Distribuție a Materialelor Ecleziastice; Social-Filantropic; Mass-Media, Comunicare, Dialog și Relații Publice; Patrimoniu și Construcții Bisericești.
În data de 7 octombrie 2009, Oficiul Juridic al Episcopiei noastre a depus la Prefectura Romei documentația necesară începerii procedurii de Recunoaștere Juridică a Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei. O realizare deosebită în acest sens a fost recunoașterea juridică în anul 2011 a Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei de către Președintele și Parlamentul Italiei. În prezent, sunt în derulare procedurile juridice pentru obținerea Intesei cu Statul Italian.
Centrul de Pelerinaje „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” O importanță deosebită o are Centrul de Pelerinaje „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei care organizează anual pelerinaje interne și externe, la cererea parohiilor din cuprinsul eparhiei. Numărul pelerinilor crește anual (aproximativ 2000 de pelerini / an), iar pelerinajele sunt organizate cu precădere la locurile sfinte din Israel, precum și la mănăstirile și moaștele sfinților în Grecia, dar și în Italia la Bari, Torino, Milano, Amalfi, Salerno, Veneția, Padova, Firenze (Florența), Loreto, Bivongi, Sfântul Munte Athos, Ucraina și Georgia.
Informații despre pelerinajele organizate și mărturii ale pelerinilor pot fi vizualizate la adresa de web: http://pelerinaje.episcopia-italiei.it/
Misiunea Sfântul Ierarh Nicolae A fost înființată Misiunea Sfântul Ierarh Nicolae pentru basarabeni și pentru bucovinenii din Bucovina de Nord, ce are ca scop pastorația creștinilor ortodocși vorbitori de limbă română din Basarabia și Bucovina de Nord aflați în Italia, prin organizarea în parohii a comunităților existente, sub jurisdicția canonică a Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei. Pe parcursul ultimilor ani, basarabenii și bucovinenii din Bucovina de Nord aflați la muncă în Italia au căutat mângâiere sufletească și au găsit-o în sânul Bisericii. În localitățile unde lipseau sau lipsesc și în continuare parohii, Misiunea Sfântul Ierarh Nicolae încearcă să găsească soluții pentru a-i putea ajuta pe frații creștini care trăiesc acolo, cu posibilitatea de a avea un loc de rugăciune pentru cei apropiați, copii sau părinți, bunici sau rude apropiate, și cu bucuria de a avea un păstor duhovnicesc în mijlocul lor. La ora actuală, numărul total al parohiilor care sunt implicate în pastorația basarabenilor și a bucovinenilor din Bucovina de Nord este de 28.
Mănăstirile ortodoxe românești din Italia În Italia monahismul primelor veacuri creștine a fost foarte înfloritor. Mai ales în partea de sud a Italiei au existat multe mănăstiri de rit bizantin, având ca viețuitori monahi de origine greacă. La acestea se adaugă mănăstirile din jurul Romei sau din Roma, unde, pe lângă călugării de rit latin, viețuiau foarte mulți monahi de rit grec, care au întemeiat aici mănăstiri care au dăinuit până în secolul al XI-lea și chiar al XII-lea. După Marea Schismă din 1054 tradiția greacă a continuat să existe la Roma și în sudul Italiei, unde locuiau mulți credincioși de de rit bizantin (albanezi, greci etc.). În mod similar, tradiția latină a continuat și pe Muntele Athos, călugării benedictini de acolo având mai multe mănăstiri, cea mai importantă fiind Mănăstirea Amalfion.