right|200px|thumb|Comitatul Cluj pe harta împărţirii administrative a Transilvaniei medievale Comitatul Cluj, cunoscut și ca Varmeghia Clujului, (în , în , în ) a fost o unitate administrativă a Regatului Ungariei, care a funcționat din secolul al XV-lea și până în 1784, apoi din nou în perioada 1867-1918. Capitala comitatului a fost orașul Cluj (în , în ).
Geografie Comitatul Cluj se învecina la vest cu Comitatul Bihor (Bihar), la nord cu comitatele Sălaj (Szilágy) și Solnoc-Dăbâca (Szolnok-Doboka), la est cu comitatele Bistrița-Năsăud (Beszterce-Naszód) și Mureș-Turda (Maros-Torda) și la sud cu Comitatul Turda-Arieș (Torda-Aranyos). Râurile Crișul Repede (Sebes-Körös) și Someșul Mic (Kis-Szamos) curgeau pe teritoriul comitatului. Suprafața comitatului în 1910 era de 5.006 km², incluzând suprafețele de apă.2Grigor P. Pop, p.14
Istorie Comitatul medieval Cluj format în secolul al XI-lea dispare în 1784 odată cu împărțirea în Bezirke decisă de împăratul habsburgic Iosif al II-leaMathias Bernath, Habsburgii și începutul formării națiunii române, Cluj 1994; Lucas Joseph Marienburg: Zeitschrift für Siebenbürgische Landeskunde, Band 19, Neudruck 1986 aus 1813, editura Böhlau 1996, Ignaz de Luca, articol: Das Großfürstenthum Siebenbürgen în: Geographisches Handbuch von dem Oestreichischen Staate, Band 4: Ungarn, Illyrien und Siebenbürgen, editura J. V. Degen, Viena 1791, paginile 491–549, și harta acestor „Bezirke Siebenbürgens”, în: A. Petermanns Geographische Mittheilungen, editura Justus Perthes, Gotha 1857., apoi este restabilit în cadrul Regatului Ungar, dar cu un teritoriu mai concentrat și cu limite simplificate, prin reforma administrativă legată de constituirea Imperiului Austro-Ungariei în 1876, care desființează Marele-Principat al Transilvaniei.
În 1918, urmată fiind de confirmarea Tratatului de la Trianon din 1920, comitatul, alături de întreaga Transilvanie istorică, a devenit parte a României. O ultimă tentativă de conservare a puterii maghiare a avut loc după prăbușirea Imperiului Austro-Ungar și proclamarea Republica Ungară (1918-1919), noul lider socialist maghiar, Mihály Károlyi, numindu-l pe scriitorul Emil Grandpierre drept prefect al Comitatului în 1 decembrie 1918. După cucerirea regiunii de către trupele române, Grandpierre a refuzat să depună un jurământ de loialitate statului român, iar pe 18 ianuarie 1919 a fost demis, fiind însă păstrat în structurile de conducere provizorii. Imediat după încheierea primului război mondial, Comitatul Cluj a fost redenumit județul Cojocna, ca o traducere literală, dar inexactă, a numelui Kolozs în "Cojocna", iar în 1925 a devenit județul Cluj. În perioada 1940-1944 această regiune a fost ocupată de Ungaria, în urma Dictatului de la Viena.
Majoritatea teritoriului Comitatului Cluj se regăsește azi în județul Cluj; unele părți ale comitatului se află în actualele județe Sălaj (nord-vest), Bistrița-Năsăud (nord-est) și Mureș (sud-est) din România.
Demografie În 1910 populația comitatului era de 286.687 locuitori, dintre care: Români -- 161.279 (56,25%) Maghiari -- 111.439 (38,87%) Germani -- 8.386 (2,92%)
Subdiviziuni La începutul secolului 20 subdiviziunile comitatului Cluj erau următoarele:
Districte (járás) District CapitalăBánffyhunyadBánffyhunyad --- Huedin (46 sate)GyaluGyalu --- Gilău (20 sate)HídalmásHídalmás --- Hida (34 sate)KolozsvárKolozsvár --- Cluj (34 sate)MezőörményesMezőörményes --- Urmeniș (14 sate)MocsMocs --- Mociu (24 sate)Nádasment (azi Nadăș)Kolozsvár --- Cluj (22 sate)NagysármásNagysármás --- Sărmașu (16 sate)TekeTeke --- Teaca (23 sate)Comitate urbane (törvényhatósági jogú város)Kolozsvár --- ClujDistricte urbane (rendezett tanácsú város)Kolozs --- Cojocna
Vezi și Comitate medievale din Transilvania
Note
Bibliografie
Legături externe Pagini din istoria Comitatului Hanurile comitatului
Categorie:Comitate istorice ale Ungariei Categorie:Istoria Clujului Categorie:Istoria Transilvaniei