Partidul de Centru (Eesti Keskerakond în estonă) este un partid politic agrarian din Estonia.
La alegerile parlamentare din martie 1995, Partidul de Centru s-a clasat pe locul trei cu 14,2% din voturi și 16 locuri. A intrat în coaliție, Edgar Savisaar preluând funcția de ministru al Afacerilor Interne, precum și alte patru funcții ministeriale (Afaceri Sociale, Economie, Educație și Transport & Comunicații). După "scandalul casetei" (înregistrarea secretă a discuțiilor cu alți politicieni) în care Savisaar a fost implicat, partidul a fost nevoit să treacă la opoziție. Un nou partid a fost format de cei dezamăgiți de comportamentul liderului lor. Savisaar a devenit președintele Consiliului Local al capitalei Tallinn. În 1996, Siiri Oviir a candidat la președinția Estoniei. La alegerile parlamentare din martie 1999, Partidul de Centru, al cărui slogan principal era impozitul progresiv pe venit, a obținut 23,4% din voturi (primul rezultat) și 28 de locuri în Riigikogu. Membrii partidului sunt activi în cele 26 de filiale ale sale – opt dintre ele sunt active în Tallinn, 18 în orașe și județe. Partidul de Centru a devenit membru al Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa (cunoscut atunci ca Partidul Liberal Democrat și Reformist European) la Congresul de la Londra din iulie 2003. Partidul a solicitat, de asemenea, calitatea de membru a Internaționalei Liberale (LI) în 2001, dar LI a decis să respingă cererea partidului în august 2001, deoarece comportamentul lui Savisaar a fost considerat a "nu se conforma întotdeauna principiilor liberale".
În 2001, Kreitzberg a candidat fără succes la președinția Estoniei. Savisaar a fost primarul orașului Tallinn, capitala Estoniei, din 2001 până în toamna anului 2004, când a fost nevoit să demisioneze după un vot de neîncredere. A fost înlocuit de Tõnis Palts de la Res Publica. În ianuarie 2002, Partidul de Centru și Partidul Reformei Estoniene au format o nouă coaliție guvernamentală în care Partidul de Centru a obținut 8 locuri ministeriale (ministru al apărării, educației, afacerilor sociale, finanțelor, economiei și comunicațiilor, internelor, agriculturii și ministru al integrării și minorităților naționale). Coaliția a rămas până la noile alegeri din 2003, când partidul a câștigat 28 de locuri. Deși Partidul de Centru a obținut cel mai mare procent de voturi, a fost în opoziție până în martie 2005, când guvernul lui Juhan Parts s-a prăbușit. În 2003, majoritatea adunării partidului nu a susținut aderarea Estoniei la Uniunea Europeană (UE). Savisaar nu și-a exprimat clar poziția. Un număr de membri ai Partidului de Centru au părăsit partidul în toamna anului 2004, în principal din cauza obiecțiilor legate de tendințele autocratice ale lui Savisaar și a poziției sale sceptice față de UE, formând astfel grupul Social Liberal. Unii dintre ei s-au alăturat Partidului Social Democrat, alții Partidului Reformei, iar alții Partidului Popular. Unul dintre acești deputați s-a reîntors ulterior în Partidul de Centru. De la aderarea Estoniei la UE, partidul și-a revizuit în mare măsură pozițiile anterior sceptice față de UE.
În 2004, Partidul de Centru a câștigat un membru în Parlamentul European – Siiri Oviir. Partidul de Centru a obținut 17,5% din voturi la alegerile pentru Parlamentul European. Oviir s-a alăturat grupului Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE). Partidul de Centru a participat la guvernare împreună cu Partidul Reformator Estonian și Uniunea Populară a Estoniei din 12 aprilie 2005 până la preluarea funcției unui nou guvern după alegerile din martie 2007. Partidul de Centru avea cinci portofolii de miniștri (Edgar Savisaar ca ministru al economiei, de asemenea ministru al afacerilor sociale, educației, culturii și internelor). Alegerile locale din 16 octombrie 2005 au fost foarte reușite pentru Partidul de Centru. A reușit să câștige 32 de locuri din 63 în Consiliul Local Tallinn, având acum o majoritate absolută în acea municipalitate. Unul dintre factorii din spatele acestui succes la Tallinn a fost probabil popularitatea imensă a Partidului de Centru în rândul alegătorilor vorbitori de rusă. Controversatul contract de cooperare dintre Partidul de Centru Estonian și partidul politic dominant al Rusiei, Rusia Unită, a contribuit probabil și la succesul electoratului rus etnic.
Partidul de Centru a format o administrație cu un singur partid în orașul Tallinn, condusă de Jüri Ratas, un politician de 27 de ani ales primar al orașului Tallinn în noiembrie 2005. A fost înlocuit de Savisaar în aprilie 2007. Partidul de Centru este, de asemenea, membru al coalițiilor în alte 15 orașe importante din Estonia, precum Pärnu, Narva, Haapsalu și Tartu. La alegerile parlamentare din Estonia din 2007, partidul a obținut 143.528 de voturi (26,1% din total), o creștere de +0,7%. Au obținut 29 de mandate, un câștig de un loc comparativ cu alegerile din 2003, deși, din cauza defecțiunilor din 2004 care le-au redus forța, au câștigat de fapt 10 locuri. Acum sunt al doilea cel mai mare partid din Parlament și cel mai mare partid de opoziție. În 2008, partidul a criticat politicile lui Andrus Ansip, care, în opinia Partidului de Centru, au contribuit la problemele economice recente ale Estoniei. La 16 iunie 2007, Edgar Savisaar și Jaan Õmblus au publicat o propunere privind îmbunătățirea crizei economice a Estoniei.
La alegerile pentru Parlamentul European din 2009, Partidul de Centru a obținut cele mai multe voturi și 2 din cele 6 locuri estoniene, ocupate de Siiri Oviir și Vilja Savisaar. La alegerile locale din 2009, partidul și-a consolidat majoritatea absolută în consiliul local din Tallinn. În ciuda majorității absolute, au format o coaliție cu Partidul Social Democrat. Sondajele recente sugerează că partidul este deosebit de popular în rândul minorității rusofone din Estonia. La 9 aprilie 2012, opt membri proeminenți ai Partidului de Centru au decis să părăsească partidul, invocând frustrarea încercărilor lor de a aduce deschidere și transparență conducerii partidului. Anterior, deputatul Kalle Laanet a fost exclus pe 21 martie pentru criticile sale la adresa conducerii partidului. Politicienii care au plecat au inclus europarlamentarii Siiri Oviir și Vilja Savisaar-Toomast, deputații Inara Luigas, Lembit Kaljuvee, Deniss Boroditš și Rainer Vakra, precum și pe Ain Seppik, Toomas Varek. La alegerile locale din 20 octombrie 2013, Partidul de Centru și liderul său Edgar Savisaar au avut succes, obținând majoritatea absolută în orașul Tallinn cu 53% din voturi, obținând 46 de locuri din 79 (cu 2 mai multe decât rezultatele din 2009), considerabil mai mult decât al doilea partid, Uniunea Pro Patria și Res Publica, care a primit 19% din voturi și 16 locuri.
Partidul de Centru Estonian a obținut un rezultat bun la alegerile din 2015, obținând 24,8% din voturi și alegând 27 de deputați. Partidul a rămas în opoziție față de noul guvern al lui Taavi Rõivas, susținut de Partidul Reformist Estonian, Partidul Social Democrat și Uniunea Pro Patria și Res Publica. În toamna anului 2016, Savisaar a demisionat din funcția de lider al partidului, iar Jüri Ratas a fost ales în locul său. În noiembrie 2016, Partidul Social Democrat și Uniunea Pro Patria s-au retras din coaliția guvernamentală și au introdus o moțiune de neîncredere împotriva guvernului, împreună cu Partidul de Centru Estonian. La 9 noiembrie 2016, Riigikogu a aprobat moțiunea cu un vot de 63 la 28, iar Rõivas a fost forțat să demisioneze; într-o discuție de coaliție ulterioară, Partidul de Centru, SDE și IRL au format o nouă coaliție condusă de președintele Partidului de Centru, Jüri Ratas. Noul guvern a depus jurământul la 23 noiembrie.
Alegerile parlamentare din 2019 La alegerile parlamentare din 2019, Partidul de Centru a pierdut sprijin, în timp ce Partidul Reformist Estonian de opoziție a câștigat sprijin și a câștigat o pluralitate la alegeri. După alegeri, liderul Partidului de Centru, Jüri Ratas, a refuzat o ofertă a Partidului Reformei pentru negocieri de coaliție și a intrat în discuții cu Isamaa și Partidul Popular Conservator al Estoniei (EKRE), acesta din urmă considerat pe scară largă un partid de extremă dreaptă. Ratas exclusese anterior formarea unei coaliții cu EKRE în timpul campaniei electorale din cauza opiniilor ostile ale acesteia. Includerea EKRE în negocierile coaliției după alegeri a fost întâmpinată cu critici atât la nivel local, cât și internațional. Într-un sondaj realizat după începerea negocierilor de coaliție, partidul lui Jüri Ratas a pierdut și mai mult sprijin.
Criticii deciziei au susținut că Ratas este dispus să sacrifice valorile partidului său, încrederea alegătorilor săi și stabilitatea și reputația țării pentru a-și păstra poziția de prim-ministru. Ratas a replicat că prima sa datorie este să caute modalități de a-și include partidul în guvern pentru a putea lucra în beneficiul alegătorilor săi și că coaliția va continua să susțină ferm UE, NATO și să transmită mesaje de toleranță.
Unii membri cheie și candidați populari ai partidului au criticat decizia, Raimond Kaljulaid părăsind consiliul partidului în semn de protest. Yana Toom, membră a Partidului de Centru și reprezentanta acestuia în Parlamentul European, și-a exprimat criticile la adresa deciziei. Mihhail Kõlvart, popular printre alegătorii vorbitori de limbă rusă, a spus că Partidul de Centru nu poate guverna cu abordarea EKRE. La 5 aprilie 2019, Raimond Kaljulaid și-a anunțat decizia de a părăsi partidul, hotărând să fie membru independent al Parlamentului.
Guvern de coaliție (2021–2022) În ianuarie 2021, după demisia lui Jüri Ratas din funcția de prim-ministru, Kaja Kallas a format un guvern de mare coaliție condus de Partidul Reformei cu Partidul de Centru Estonian. Totuși, la 3 iunie 2022, Kallas i-a demis pe cei șapte miniștri afiliați Partidului de guvernând ca guvern minoritar până la formarea unei noi coaliții fără Partidul de Centru la 8 iulie.
În opoziție (2022–prezent) La alegerile parlamentare din 2023, Partidul de Centru a obținut 15,3% din voturi și 16 locuri în Riigikogu. Partidul a rămas în opoziție. În urma unei donații din partea omului de afaceri Parvel Pruunsild care a divizat consiliul de administrație al partidului și a dus la un congres special, liderul partidului, Jüri Ratas, și-a anunțat intenția de a nu mai candida la conducere. După anunț, l-a susținut pe Tanel Kiik ca succesor în timp ce primarul Tallinnului, Mihhail Kõlvart, și-a declarat candidatura la conducere. Analiștii au speculat că alegerile au fost cele mai importante din istoria partidului, Kiik fiind perceput ca reprezentând aripa liberală și vorbitoare de estonă, în timp ce Kõlvart era văzut ca reprezentantul aripii conservatoare și vorbitoare de rusă. Kõlvart a câștigat alegerile pentru conducere cu 543 de voturi față de 489 ale lui Kiik, fiind ales al treilea lider din istoria partidului.
În septembrie 2023, Kõlvart a câștigat alegerile pentru conducerea Partidului de Centru. Victoria sa a marcat o schimbare semnificativă în direcția partidului, alegând să se concentreze mai mult pe baza electorală rusofon și să treacă la poziții social conservatoare și economic sincretice, partidul devenind perceput ca unul dintre minoritățile ruse de nișă concentrate în capitala Tallinn și județul Ida-Viru. Ca urmare, în lunile următoare, fostul lider al partidului, Jüri Ratas, și câțiva alți membri ai partidului au trecut de partea altor forțe politice, lăsând Partidul de Centru cu o treime din reprezentarea sa parlamentară inițială (la doar 6 deputați) și cu o poziție tot mai slabă în opinia următoare Sondaje.
În august 2024, Jaak Madison, eurodeputat și fost membru al Partidului Conservator al Poporului din Estonia, s-a alăturat Partidului de Centru. Madison a respins acuzațiile că partidul ar fi pro-rus și a declarat că dorește să reorienteze partidul ca un partid conservator al poporului.