Ana Brnabici (în sârbă: Ана Брнабић, în alfabetul latin Ana Brnabić; ) o politiciană sârbă, președintă a Adunării Naționale a Serbiei din 20 martie 2024 și președinte interimar al Serbiei din 28 septembrie 2026.
A ocupat funcția de prim-ministru al Serbiei între 29 iunie 2017 și 20 martie 2024, fiind prima femeie și prima persoană deschis homosexuală care a condus guvernul țării. Anterior, a fost ministru al administrației publice și autonomiei locale, între august 2016 și iunie 2017. A intrat în guvern ca independentă și s-a înscris în Partidul Progresist Sârb (SNS) în octombrie 2019.
Biografie și studii
Ana Brnabici s-a născut la 28 septembrie 1975 la Belgrad, în Iugoslavia. A urmat cursurile celui de-al Cincilea Liceu din Belgrad, apoi a studiat administrarea afacerilor la Universitatea Northwood din Michigan, Statele Unite ale Americii. A obținut ulterior o diplomă de master în administrarea afacerilor (MBA) la Universitatea din Hull, în Regatul Unit.
Bunicul său patern, Anton Brnabić, era croat, originar din Stara Baška, de pe insula Krk. A luptat alături de partizanii iugoslavi în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și a fost ulterior ofițer în armata iugoslavă. Bunica paternă provenea din Gorobilje, în apropiere de Požega, iar bunicii materni din Babušnica. Tatăl său, Zoran, s-a născut la Užice, în 1950, și s-a stabilit la Belgrad, unde a locuit familia.
Cariera profesională
Înainte de intrarea în guvern, Brnabici a lucrat timp de peste zece ani cu organizații internaționale, investitori străini și autorități locale din Serbia. A fost implicată în proiecte finanțate de Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID), în domeniile competitivității economice, reformei administrației locale și dezvoltării economice a municipalităților.
A participat în 2006 la înființarea Alianței Naționale pentru Dezvoltare Economică Locală (NALED), organizație care reunește reprezentanți ai mediului de afaceri, administrației locale și societății civile. A devenit membră, iar ulterior președintă a consiliului de administrație al organizației.
A condus compania Continental Wind Serbia, implicată în dezvoltarea unui parc eolian în comuna Kovin, proiect evaluat la aproximativ 300 de milioane de euro. A fost, de asemenea, membră a consiliului de administrație al fundației PEXIM, care acordă burse pentru studii la Universitatea Cambridge.
Cariera politică
Ministru al administrației publice și autonomiei locale
La 11 august 2016, Brnabici a devenit ministru al administrației publice și autonomiei locale în al doilea guvern condus de Aleksandar Vučić. Activitatea sa în această funcție a inclus modernizarea administrației și dezvoltarea serviciilor publice electronice, inclusiv schimbul de date între instituții.
După preluarea președinției Serbiei de către Vučić, acesta a desemnat-o, la 15 iunie 2017, pentru formarea unui nou guvern.
Prim-ministru al Serbiei
La 29 iunie 2017, parlamentul a aprobat guvernul condus de Brnabici cu 157 de voturi pentru și 55 împotrivă. În aceeași zi, ea și membrii cabinetului au depus jurământul. Printre prioritățile declarate ale guvernării sale s-au numărat digitalizarea, educația, reforma administrației publice și pregătirea Serbiei pentru aderarea la Uniunea Europeană.
Între 16 și 29 mai 2018 a exercitat și atribuțiile de ministru al finanțelor, după demisia lui Dušan Vujović. Interimatul s-a încheiat odată cu preluarea funcției de către Siniša Mali, ales de parlament la propunerea sa.
În octombrie 2019 a anunțat aderarea la Partidul Progresist Sârb. La 25 octombrie 2019 a semnat, la Moscova, acordul de liber schimb dintre Serbia și Uniunea Economică Eurasiatică.
La 13 martie 2020, în contextul pandemiei de COVID-19, a fost numită în conducerea colectivă a structurii naționale de coordonare a răspunsului sanitar la epidemie, alături de ministrul sănătății și de alți responsabili din sistemul medical.
La 22 octombrie 2020 a preluat temporar și atribuțiile ministrului afacerilor externe, după alegerea lui Ivica Dačić la conducerea parlamentului. La 28 octombrie, parlamentul a învestit al doilea guvern Brnabici, cu 227 de voturi pentru și cinci împotrivă.
La 27 noiembrie 2021 a fost aleasă unul dintre vicepreședinții Partidului Progresist Sârb. A primit un al treilea mandat de prim-ministru la 26 octombrie 2022, când noul său guvern a obținut 157 de voturi pentru și 68 împotrivă.
A părăsit conducerea guvernului la 20 martie 2024, când a fost aleasă președintă a Adunării Naționale. Ivica Dačić a preluat interimar atribuțiile de prim-ministru, până la formarea unui nou cabinet.
Președinta Adunării Naționale
Mandatul său de deputat în legislatura rezultată din alegerile parlamentare din decembrie 2023 a fost validat la 6 februarie 2024. La 20 martie 2024 a fost aleasă președintă a Adunării Naționale, cu 153 de voturi pentru și cinci împotrivă, succedându-i lui Vladimir Orlić. O parte a opoziției a părăsit sala înaintea votului, în semn de protest față de desfășurarea alegerilor parlamentare din decembrie 2023.
Președinte interimar al Serbiei
La 28 septembrie 2026, Brnabici a preluat atribuțiile de președinte interimar al Serbiei, după demisia lui Aleksandar Vučić, anunțată în seara precedentă. Interimatul îi revine în calitate de președintă a Adunării Naționale, până la alegerea unui nou șef al statului, pentru o perioadă de cel mult trei luni.
Poziții politice și controverse
Relația cu Aleksandar Vučić
Autonomia sa politică în raport cu Aleksandar Vučić a fost subiectul unor critici. Într-o dezbatere difuzată de Radio Europa Liberă în aprilie 2018, politologul Đorđe Pavićević și directorul Centrului pentru Politici Practice din Belgrad, Dragan Popović, au apreciat că autoritatea sa ca prim-ministru depindea de sprijinul președintelui și că puterea efectivă era concentrată în jurul acestuia.
În raportul Freedom in the World 2019, organizația Freedom House a reclasificat Serbia din categoria statelor „libere” în cea a statelor „parțial libere”. Printre motivele invocate se numărau deteriorarea condițiilor electorale, presiunile asupra jurnaliștilor independenți și acumularea de către Vučić a unor puteri executive incompatibile cu rolul său constituțional.
Kosovo
În decembrie 2018, în contextul intenției autorităților din Kosovo de a transforma forțele de securitate într-o armată, Brnabici a declarat că speră ca Serbia să nu fie nevoită să recurgă la o intervenție militară, dar că aceasta se număra printre opțiunile luate în considerare. Ea a justificat această poziție prin necesitatea protejării populației sârbe din Kosovo.
În mai 2019, ministrul de externe kosovar Behgjet Pacolli a anunțat că îi va interzice intrarea în Kosovo, după ce Brnabici îi descrisese pe liderii kosovari drept oameni care „au ieșit literalmente din pădure”. Pacolli a calificat declarațiile drept rasiste. Un purtător de cuvânt al Uniunii Europene a afirmat că retorica ofensatoare și conflictuală contravine reconcilierii regionale.
Declarațiile despre Srebrenica
Într-un interviu acordat Deutsche Welle în noiembrie 2018, Brnabici a recunoscut că masacrul de la Srebrenica din 1995 a fost o crimă de război, dar a respins calificarea acestuia drept genocid.
Declarația a fost criticată de judecătorul Theodor Meron, președintele Mecanismului Internațional Rezidual pentru Tribunalele Penale. Acesta a subliniat că mai multe hotărâri ale Tribunalului Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie, inclusiv cele pronunțate în apel în cauzele Krstić și Tolimir, stabiliseră că faptele comise la Srebrenica constituiau genocid.
Drepturile persoanelor LGBT
La 17 septembrie 2017, Brnabici a participat la parada Pride din Belgrad, devenind primul șef al guvernului sârb care a participat la acest eveniment. Cu această ocazie, a afirmat că guvernul trebuie să asigure respectarea drepturilor tuturor cetățenilor.
În iulie 2017, declarase că reformele legislative privind drepturile LGBT nu constituiau o prioritate imediată a guvernului. Într-un articol de opinie publicat de Euronews în septembrie 2019, jurnalistul Hadley Stewart a criticat această abordare, susținând că vizibilitatea sa ca lider politic homosexual nu fusese însoțită de reforme suficiente pentru egalitatea persoanelor LGBT din Serbia.
Viața personală
În februarie 2019, partenera sa, Milica Đurđić, a născut un băiat, Igor. Anunțul a fost făcut de biroul prim-ministrului, care a prezentat evenimentul drept primul caz în care partenera de același sex a unui șef de guvern a născut în timpul mandatului acestuia.
Voturi parlamentare
Tabelul prezintă voturile pentru învestirea guvernelor conduse de Brnabici și pentru alegerea sa la conducerea Adunării Naționale.
Data Obiectul votului Pentru Împotrivă Sursă 29 iunie 2017 Învestirea primului guvern Brnabici 157 55 28 octombrie 2020 Învestirea celui de-al doilea guvern Brnabici 227 5 26 octombrie 2022 Învestirea celui de-al treilea guvern Brnabici 157 68 20 martie 2024 Alegerea în funcția de președintă a Adunării Naționale 153 5
Distincții și recunoaștere
La 9 ianuarie 2019 a primit Ordinul Republicii Srpska. În același an, revista Forbes a inclus-o pe locul 88 în clasamentul celor mai puternice femei din lume și pe locul 19 în clasamentul femeilor din politică și politici publice.
La 24 aprilie 2023 i-a fost acordat titlul de cetățean de onoare al orașului Šabac.
Note
Legături externe Biografia oficială pe site-ul Adunării Naționale a Serbiei Imagini cu Ana Brnabici la Wikimedia Commons
Categorie:Nașteri în 1975 Categorie:Nașteri pe 28 septembrie Categorie:Politicieni sârbi Categorie:Politicieni LGBTQ Categorie:Prim-miniștri ai Serbiei Categorie:Președinți ai Serbiei Categorie:Oameni din Belgrad Categorie:Oameni în viață