Aristolochia clematitis L., (Mărul lupului), este o specie de plantă erbacee, perenă, glabră și cu miros neplăcut, care crește în locuri cultivate și în tufișuri.
Denumire populară Este cunoscută în limbaj comun, în afară de mărul lupului, și ca , cucurbețea cucurbețică dalac fasolea-cioarei lepădătoare lingura-frumoaselor lingura-popii omag păsulică fasolică remf limba lupului
Caracteristici Rădăcina este sub formă de rizom repent, ramificat. Tulpina aeriană este simplă, erectă, neramificată. Frunzele sunt de forma ovat-triunghiulară, cordate la bază și dispuse altern. Florile sunt zigomorfe, cu un periant cilindric, în formă de tub lărgit în partea superioară, ca o pâlnie. Apar în mai-iunie, câte 3-5, la subsuoara frunzelor și au culoarea galben-deschis. Fructele sunt capsule piriforme, cu multe semințe.
Compoziție chimică Toate părțile plantei (rizomi, rădăcini, frunze și semnițe) conțin 0,40-0,90% acid aristolochic, ulei esențial, magnoflorină, aristolochină, colină, sitosterine, trimetilamină, dioxifenilalanină, alantoină, derivați de natură flavonoidică, acid citric, etc.
Farmacologie Are acțiune purgativă drastică. De asemenea, are acțiune puternic emenagogă și ocitocică. Cercetările recente nu mai recomandă substanțele active din această plantă, deoarece s-a constatat că au acțiune carcinogenă (favorizează dezvoltarea celulelor canceroase). Nu se mai recomandă nici extern.
Înmulțire Se înmulțește prin semințe.
Răspândire Este frecventă ca buruiană în vii și livezi, în câmpurile cultivate și pe marginea drumurilor, (mai ales în județele: Arad, Bistrița-Năsăud, Caraș-Severin, Cluj, Mureș, Sibiu, Timiș, Mehedinți, Dolj, Gorj, Vâlcea, Ialomița, Ilfov, Prahova, Bacău, Galați, Iași, Neamț, Vaslui).
Utilizare Mai nou se crede că reprezintă cauza a mii de cazuri de insuficiență renală din România, Bulgaria, Serbia, Bosnia și Herzegovina și Croația unde se crede că planta este consumată neintenționat prin făină contaminată.Batuman, Elif. "Poisoned Land." The New Yorker. August 12 & 19, 2013: 42-47. Print.
Planta nu se folosește nici intern, nici extern.
Intoxicațiile Planta nu se recomandă sub nicio formă. S-au semnalat numeroase intoxicări cu preparate din această plantă recomandate de impostori în "vindecarea tuturor formelor de cancer". În caz de intoxicații cu această plantă, se fac spălături stomacale cu cărbune activ, tanin 2%, diuretice, multe lichide și opiacee.
Vezi și Listă de genuri de plante ornamentale
Bibliografie
Dicționar dendrofloricol, Editura științifică și enciclopedică, București, 1989; Botanică farmaceutică, Editura didactică și pedagogică, București, 1981; Medicină naturistă, Editura medicală, București, 1987.
Note
Categorie:Aristolochiaceae Categorie:Plante medicinale Categorie:Taxoni clasificați de Carl Linnaeus