George Lincoln Rockwell () a fost un căpitan american cunoscut drept fondatorul Partidului Nazist American.
Rockwell era cunoscut pentru negaționismul său și pentru convingerea că Martin Luther King era sprijinit de către comuniștii evrei care își doreau să controleze comunitățile albe. Tot aceștia reprezentau sursa . Susținător al segregării rasiale, acesta îl descria pe Adolf Hitler drept „salvatorul Alb al secolului XX”, iar pe afro-americani „o rasa primitivă și letargică care dorește să obțină doar plăceri simple și o viață lipsită de responsabilități”.Goodrick-Clarke (2003), p. 12 De asemenea, milita pentru înființarea unui nou stat african finanțat de guvern unde să fie restabiliți toți africanii din Statele Unite. Rockwell era un admirator al ideilor susținute de reprezentanți ai precum și Malcom X. A fost asociat cu diverse grupări neonaziste în ultimii ani de viață și a fost ales lider al .
Pe 25 august 1967, Rockwell a fost asasinat de către - un membru renegat al partidului - în fața unei spălătorii în Arlington, Virginia.Kaplan (2000), p. 261
Biografie
Copilăria și studiile Rockwell s-a născut în , primul dintre cei trei copii ai cuplului George Lovejoy „Doc” Rockwell și Claire Rockwell (născută Schade).Simonelli (1999), p. 5 Tatăl său s-a născut în Providence, Rhode Island, fiind de origine engleză și scoțiană. Mama sa era fiica lui Augustus Schade, un imigrant german, și a Corrinei Boudreau, de origine . Ambii părinți practicau vodevilul și actoria, iar printre cunoștințele tatălui său se numărau Fred Allen, Beny Goodman, Walter Winchell, Jack Benny și Grucho Marx.Simonelli (1999), p. 6 Odată cu divorțul părinților,Simonelli (1999), p. 7 Rockwell, în vârstă de șase ani, avea să-și petreacă copilăria când cu mama sa în Atlantic City, New Jersey, când cu tatăl său în Boothbay Harbor, Maine.
Rockwell a studiat în cadrul liceului Atlantic CitySimonelli (1999), p. 14 și și-a depus dosarul de admitere la Universitatea Harvard la vârsta de 17 ani, însă a fost respins. Un an mai târziu, s-a înrolat în Academia Hebron în . Acolo intră pentru prima dată în contact cu romane serioase - inclusiv lucrări de , Sinclair Lewis și John Steinbeck -, lecturi care l-au pus în postura de a-și reconsidera perspectivele religioase. Va susține mai târziu că perioada petrecută la Hebron a contribuit la „pierderea credinței sale creștine”.
În august 1938, Rockwell s-a înscris la Universitatea Brown în Providence, Rhode Island la specializarea Filosofie. A lucrat ca editor pentru a campusului intitulată Sir Brown!Frederick James Simonelli (1999). American Fuehrer: George Lincoln Rockwell and the American Nazi Party. University of Illinois Press. p. 17. și a contribuit cu ilustrații la ziarul universității Brown Daily Herald. În cadrul cursurilor de sociologie, a dezbătut alături de colegii săi ideea de egalitate. Ani mai târziu, Rockwell va descrie universitatea ca fiind ”infectată” cu comunism.
Rockwell a renunțat la studii în cel de-al doilea an universitar și s-a înrolat în Forțele Navale ale Statelor Unite în 1941.Frederick James Simonelli (1999). American Fuehrer: George Lincoln Rockwell and the American Nazi Party. University of Illinois Press. p. 18.
Serviciul militar și relațiile Rockwell a apreciat ordinea și disciplina din marină și a frecventat cursurile de aviație din Massachusetts și Florida în 1940.
Pe 24 aprilie 1943, Rockwell s-a căsătorit cu Judith AultmanSimonelli (1999): „In April 1943 Rockwell married Judith Aultman at St. John's Church in Harrington, Rhode Island. They had a small wedding and a short honeymoon.” pe care a întâlnit-o în perioada studiilor la Universitatea Brown. Aultman era studentă în cadrul , sectorul feminin al universității. Cuplul a avut trei fete: Bonnie, Nancy și Phoebe Jean.Morris (2016), p. 80 La momentul respectiv, Rockwell era înscris la cursurile de fotografiere aeriană din cadrul școlii Forțelor Navale în Florida de Sud. Odată cu încheierea pregătirii, a activat în teatrele de operațiuni din Atlantic și Pacific pe parcursul celui de-al Doilea Război Mondial. Deși nu a fost niciodată implicat în desfășurări militare, a fost considerat un pilot bun și un ofițer capabil.Simonelli, Frederick James (1999). American Fuehrer: George Lincoln Rockwell and the American Nazi Party. University of Illinois Press. pp. 18–19. ISBN 0-252-02285-8.A avut o cariera de succes în cadrul forțelor navale, atât în timpul serviciului militar unde a fost activat pe , , și , cât și ca rezervist. A fost promovat în funcția de în octombrie 1945. Veteran al celui de-al Doilea Război Mondial, acesta a fost activ în perioada războiului din Coreea, fiind rechemat la datorie în calitate de comandant la începutul conflictului în 1950. S-a mutat în San Diego, California alături de soție și cei trei copii ai lor unde a pregătit piloții infanteriei marine.
În 1952, Rockwell s-a prezentat la raport în Norfolk, Virginia, unde i s-a adus la cunoștință de către superiorul său că va fi transferat în Islanda. Deoarece famililor celor transferați nu le era permisă șederea alături de personalul staționat acolo, soția și copiii săi au locuit împreuna cu bunica lor în Barrington, Rhode Island. Din cauza despărțirii, soția sa a intentat divorțul în anul următor. La câteva luni după reîntoarcerea în Islanda, Rockwell a fost prezent la o petrecere diplomatică în capitala Reykjavik. Acolo a întâlnit-o pe Thora Hallgrímsson,Goodrick-Clarke (2003), p. 10 alături de care s-a căsătorit pe 3 octombrie 1953, în Catedrala Națională Islandeză, căsătoria fiind oficiată de către unchiul Thorei, episcopul Islandei. Aceștia și-au petrecut luna de miere în Berchtesgaden, Germania, unde Hitler a deținut proprietatea Berghof în Alpii Bavarezi. Au avut împreună trei copii: Hallgrímur, Margrét și Bentína. În 1958, tatăl lui Hallgrímsdóttir a venit în Statele Unite cu scopul de a-și aduce fiica înapoi în Islanda pe motiv că Rockwell devenise „unul dintre cei mai activi rasiști în Statele Unite”.George Lincoln Rockwell, This Time the World(Parliament House 1961; Reprinted by White Power Publications, 1979; and later Liberty Bell Publications, 2004, ISBN 1-59364-014-5), https://archive.org/details/ThisTimeTheWorld_37; Roger Boyes, Meltdown Iceland: Lessons on the World Financial Crisis from a Small Bankrupt Island (New York: Bloomsbury, 2009), pp. 63–64; Ingi Freyr Vilhjálmsson, Hamskiptin: Þegar allt varð falt á Íslandi(Reykjavík: Veröld, 2014), p. 55. Aceasta a divorțat într-un final de Rockwell și s-a recăsătorit în 1963.This Time The World, the autobiography of George Lincoln Rockwell; Roger Boyes, Meltdown Iceland: Lessons on the World Financial Crisis from a Small Bankrupt Island (New York: Bloomsbury, 2009), pp. 63–64.
În cei 19 ani de serviciu militar, Rockwell a obținut rangul de căpitan și a fost ofițer căpitan peste câteva rezerve din cadrul forțelor aviației. În 1960, în urma activităților sale politice, Forțele Navale ale Statelor Unite ale Americii l-au dat afara din armată exact cu un an înainte de pensionare pe motiv că nu era „detașabil” din cauza perspectivelor sale politice. Procedurile au fost extrem de discutate în spațiul public, iar Rockwell menționa deseori rezultatul, afirmând că „a fost practic dat afară din Forțele Navale”, deși a fost onorabil eliberat din funcție."Separation and Discharge Proceedings of Commander George Lincoln Rockwell", Bureau of Naval Personnel, 1 februarie 1960.
Cariera civilă După încheierea războiului, Rockwell a lucrat ca pictor într-un mic magazin de pe proprietatea tatălui lui în Boothbay Harbor. În 1946, s-a înscris într-un program de artă comercială în cadrul Institutului Pratt în Brooklyn, New York. Prin urmare, el și soția sa Judith s-au mutat în New York City. Aceasta a excelat la Pratt, câștigând un premiu de 1000$ pentru o reclamă realizată pentru American Cancer Society.Rockwell, George Lincoln, This Time The World, p. 32 Totuși, a părăsit institutul înaintea încheierii anului terminal și s-a mutat în Maine unde și-a înființat propria agenție de publicitate.
Rockwell a văzut o oportunitate în publicarea unei reviste care să se adreseze soțiilor militarilor americani. În septembrie, 1955, acesta a lansat U.S. Lady. După prezentarea ideii generalilor și amiralilor din fruntea departamentelor de relații publice din cadrul armatei, Rockwell a început să publice în Washington, D.C. Noua întreprindere a cuprins și cauzele politice susținute de acesta: opoziția sa față de integrarea rasială și comunism. A finanțat operațiunea cu ajutorul abonamentelor și vânzării de acțiuni. Publicația a suferit din cauza problemelor cu ceilalți asociați și a decis într-un final să o vândă. Cu toate acestea, Rockwell încă aspira la o carieră de editor.
Activism politic miniatura|George Lincoln Rockwell (1967) În perioada în care era staționat în San Diego, Rockwell a devenit un admirator al lui Adolf Hitler și al nazismului.Goodrick-Clarke, Nicholas (31 iulie 2003). Black Sun: Aryan Cults, Esoteric Nazism, and the Politics of Identity (Reissue ed.). New York University Press. ISBN 978-0814731550. Acesta a fost influențat de poziția anticomunistă a senatorului Joseph McCarthy, fiind un susținător avid al acestuia. Rockwell a sprijinit candidatura generalului Douglas MacArthur la președinția Statelor Unite.Fee (2019), p. 77 A încercat să se asocieze cu acesta din urmă preluându-i obiceiul de a fuma dintr-o pipă din știulete de porumb. Rockwell a fost prezent la raliul Gerald L.K. Smith din Los Angeles și urmărea publicația lui Conde McGinley, Common Sense, un ziar politic care la ajutat să-și cultive poziția antisemită și negaționismul. De asemenea, a citit și manifestul hitlerist, Mein Kampf, și Protocoalele înțelepților Sionului. Rockwell a adoptat ideile deprinse în urma lecturii. A publicat o parodie în stilul Fermei Animalelor sub titlul The Fable of the Ducks and the Hens. În cadrul poemului, Rockwell prezintă punctul său de vedere cu privire la modalitatea prin care puterea evreiască subjugă statul american în secolul XX. În 1952, a început să lucreze alături de grupuri antisemite și anticomuniste.
A fost prezent pe parcursul acelui an la Conferința Naționalistă Americană care a fost organizată de către Asociația Educativ Creștină deținută de către Conde McGinley.
După stabilirea domiciliului în Washington, D.C. în 1955, acesta s-a radicalizat treptat până când - în vorbele biografului său - a atins „cea mai radicală poziție a extremei drepte”. În iulie 1958, Rockwell a participat în fața Casei Albe la un protest anti-război împotriva deciziei președintelui Dwight D. Eisenhower de a trimite trupe de menținere a păcii în Orientul Mijlociu.Simonelli (1999), p.27 Într-o zi, a primit un pachet de la un admirator care conținea un steag cu svastică de aproape 5,5 metri. A plasat steagul pe peretele casei sale și a construit un altar cu poza lui Hitler în mijloc și trei lumânări aprinse în față. În autobiografia sa, Rockwell preciza că a avut o experiență spirituală și a jurat credință liderului său. Acesta, alături de alți admiratori ai ideologiei naziste, îmbrăcați în uniforme, înarmați cu revolvere și puști, a defilat prin fața casei sale din Arlington, Virginia. Geamul casei sale era lăsat deschis ca cei din zonă să poată observa steagul cu svastică. Drew Pearson redactase un foileton despre Rockwell, primul material în care acțiunile sale erau făcute publice. În alegerile prezidențiale din 1964, Rockwell a participat în calitate de „write-in candidate”, obținând 212 voturi. A participat și în alegerile guvernamentale din Virginia în 1965 ca independent, însă a obținut doar 5.730 de voturi sau 1.02% din totalul voturilor.University of Virginia Library Archived 8 iulie 2012
Partidul Nazist American