Următoarele evenimente științifice semnificative au avut loc în 2019.

Evenimente

Ianuarie

1 ianuarie – Sonda spațială New Horizons survolează obiectul 486958 Arrokoth din Centura Kuiper, cel mai îndepărtat obiect explorat vreodată în sistemul solar. 3 ianuarie – China a efectuat cu succes prima aselenizare realizată vreodată pe fața nevăzută a Lunii. Modulul de explorare Chang'e-4, care a fost lansat pe 8 decembrie, a aselenizat la ora 02:26 GMT. Fața nevăzută a Lunii are un relief accidentat, presărat cu cratere, în timp ce fața vizibilă oferă multe suprafețe plane, care permit aselenizarea. 4 ianuarie – Referindu-se la descoperirea Lisowicia bojani, un dicinodont megaerbivor de dimensiunea unui elefant, cercetătorii au anunțat că a fost cel mai mare tetrapod nondinozaur de pe Pământ în timpul perioadei Triasice. 6 ianuarie – A avut loc o eclipsă parțială de soare vizibilă numai pentru o mică parte din emisfera nordică, din estul Asiei, prin Siberia, nord-estul Chinei, Coreea, Japonia, spre Polul Nord, prin nordul Oceanului Pacific și până în sud-vestul Alaskăi. 8 ianuarie – IBM a prezentat IBM Q System One, primul computer cuantic comercial. 9 ianuarie – Astronomii anunță detectarea pentru a doua oară a unor emisii radio rapide (fast radio burst - FRB), cu frecvențe de sute de MHz. Originea pulsațiilor de unde radio ce durează milisecunde, este necunoscută. 14 ianuarie Un studiu realizat în revista PNAS arată că în Antarctica pierderea anuală a masei de gheață a înregistrat o creștere de șase ori în perioada 1979-2017. La Facultatea de Fizică a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași se produc săptămânal câteva miligrame de praf interstelar artificial. Cercetătorii au obținut în laborator un praf din carbon care "pare aproape identic cu materia organică aflată la zeci de mii de ani lumină". 15 ianuarie – După două săptămâni de la aselenizare, într-unul din experimentele sondei chinezești Chang'e 4, s-a obținut încolțirea primei semințe de bumbac pe Lună. Chang'e-4 a avut la bord, într-un container sigilat, exemplare de floră și faună din șase specii/ soiuri - bumbac, rapiță, cartof, creson, musculiță de fructe și musculiță de drojdie.

17 ianuarie Plantele de bumbac încolțite în cadrul misiunii sondei chinezești Chang'e 4 au murit odată cu începerea nopții selenare, când plantele s-au confruntat cu temperaturi de -52 ºC. Pe baza studiilor asupra inelului C al planetei Saturn, astronomii au stabilit că o zi pe Saturn durează 10 ore, 33 de minute și 38 de secunde (+ 1m52s; -1m19s). 24 ianuarie NASA anunță că roverul Opportunity se află pe planeta Marte de 15 ani. Oamenii de stiinta de la NASA raporteaza descoperirea celei mai vechi roci de pe Pământ - pe Lună. Astronauții Apollo 14 s-au întors cu câteva roci de pe Lună și, mai târziu, oamenii de știință au stabilit că un fragment din una dintre roci conținea "un pic din Pământul de acum 4 miliarde de ani". Fragmentul de rocă conținea cuarț, feldspat și zirconiu, toate obișnuite pe Terra dar foarte neobișnuite pe Lună. Genomul complet al axolotl a fost decodat de cercetătorii de la Universitatea Kentucky.

Februarie

3 februarie – Cercetătorii medicali anunță că un compus de iridiu și material organic poate pătrunde în celulele canceroase și, după ce este iradiat cu lumină (un proces numit terapie fotodinamică), distruge celulele canceroase. 4 februarie – Un studiu efectuat de Centrul Internațional pentru Dezvoltare Montană Integrată (ICIMOD) concluzionează că 36% dintre ghețarii din regiunea Hindu Kush-Himalaya vor dispărea până în 2100, chiar dacă emisiile de carbon vor fi reduse rapid. Fără reduceri ale emisiilor, pierderile ar putea atinge două treimi. 6 februarie – NASA și Administrația Națională Oceanică și Atmosferică (NOAA) confirmă că anul 2018 a fost al patrulea (după 2015, 2016 și 2017) cel mai fierbinte an înregistrat la nivel global din 1880 încoace, de când sunt disponibile date fiabile privind temperatura globală. 7 februarie – Cercetătorii de la firma de biotehnologie Sangamo Therapeutics, cu sediul în California, SUA, anunță prima terapie de editare a genei umane direct în corpul uman pentru a modifica permanent ADN-ul la un pacient cu sindromul Hunter. Studiile clinice efectuate de Sangamo, care implică editarea genei utilizând Nucleazele Zinc Finger (ZFN) sunt în curs de desfășurare. 11 februarie – Cercetătorii găsesc dovezi, bazate pe studii de genetică care utilizează inteligența artificială (AI), care sugerează existența în genomul oamenilor moderni a unei specii de strămoși necunoscuți, alta în afară de Neanderthal, Denisovan sau un hibrid uman. 13 februarie – Oficialii NASA declară că rover-ul Opportunity, aflat pe planeta Marte, și-a încheiat misiunea, după ce nu a răspuns la semnalele repetate transmise. Ultimul contact cu el a fost la 10 iunie 2018 iar ultimele cuvinte de la Opportunity au fost: "Bateria mea este descărcată și se întunecă". 25 februarie – Primul card microSD cu o capacitate de stocare de 1 terabyte (TB) este anunțat de Micron. 26 februarie – Cercetătorii de la Universitatea RMIT demonstrează o metodă de utilizare a unui catalizator metalic lichid pentru a transforma dioxid de carbon înapoi în cărbune, oferind potențial un nou mod de a stoca carbonul în formă solidă. 28 februarie – Cercetătorii raporteaza prima dovada a unui sistem de apa subterană pe planeta Marte.

Martie 3 martie – Primul zbor demonstrativ al capsulei Crew Dragon, dezvoltată de compania privată americană SpaceX, și care nu are la bordul ei niciun astronaut, a reușit să se conecteze la Stația Spațială Internațională (ISS) printr-o procedură automatizată. 4 martie – Cercetătorii raportează ca asteroizii pot fi mult mai greu de distrus decât se credea mai înainte. 8 martie – Astronomii declară că masa galaxiei Calea Lactee este de 1,5 trilioane de mase solare pe o rază de aproximativ 129.000 de ani-lumină, de peste două ori mai mult decât a fost determinată în studiile anterioare, sugerând că aproximativ 90% din masa galaxiei este materie întunecată. 11 martie – O echipă de cercetători japonezi și ruși a raportat că nucleele celulare din rămășițele mamutului lânos au prezentat activitate biologică atunci când au fost transplantate în ovocite de șoarece.

13 martie – Laserul ELI-NP de la Măgurele, parte a Proiectului european ELI, devine cel mai puternic sistem laser realizat vreodată, atingând o putere de 10 Petawatt. 16 martie – NASA a anunțat că a detectat o explozie imensă a unui meteorit în atmosfera Pământului, deasupra Peninsulei Kamceatka din Rusia, la 18 decembrie 2018. Explozia, care a fost de zece ori mai puternică decât bomba atomică lnsată deasupra Hiroshimei în 1945, a fost a doua ca putere din ultimii 30 de ani, după explozia meteoritului care a căzut în localitatea Celeabinsk (Rusia) în 2013. 18 martie – Cercetătorii furnizează dovezi de susținere, bazate pe studii genetice, că Homo sapiens modern, a apărut mai întai în Africa de Sud, cu mai bine de 300.000 de ani în urmă, a călătorit în Africa de Est și de acolo, acum 60.000 de ani, a plecat din Africa spre restul lumii. 19 martie – Karen Uhlenbeck devine prima femeie care primește prestigiosul Premiu Abel în matematică. 20 martie – Paleontologii raportează descoperirea lui Avimaia schweitzerae, prima pasăre fosilă găsită cu un ou încă neouat, care a trăit acum 115 milioane de ani în China de nord-vest. 27 martie – Cercetătorii au raportat că forme de viață de pe Pământ au supraviețuit 18 luni în spațiu, în afara Stației Spațiale Internaționale, ca parte a studiilor BIOMEX legate de misiunea EXPOSE-R2, sugerând că viața ar putea supraviețui teoretic pe planeta Marte.

Aprilie

1 aprilie Cercetătorii confirmă prezența metanului pe planeta Marte, acesta putând fi eliberat dintr-un strat de permafrost, la aproximativ 500 km est de Craterul Gale. Roverul Curiosity explorează în prezent Craterul Gale. Cercetătorii de la ETH Zürich raporteaza crearea primului genom de bacterii din lume, numit Caulobacter ethensis-2.0, realizat în intregime de un calculator, deși nu exista încă o formă viabila a lui C. ethensis-2.0. 10 aprilie – Cercetătorii de la proiectul Event Horizon Telescope anunță prima imagine a unei găuri negre, situată la 54 milioane de ani lumină de Terra, în centrul galaxiei M87. 11 aprilie – Sonda israeliană Beresheet s-a prăbușit pe Lună, după ce o problemă tehnică a provocat oprirea motorului principal. 12 aprilie – NASA anunță rezultate medicale dintr-un studiu realizat pe astronauți gemeni, unde un geamăn astronaut a petrecut un an în spațiu pe Stația Spațială Internațională, în timp ce celălalt geamăn a petrecut anul pe Pământ, demonstrând câteva schimbări de durată, inclusiv modificări ale ADN-ului și ale performanțelor cognitive, atunci când un geamăn a fost comparat cu celălalt, însă cele mai multe dintre modificările provocate de o călătorie spațială dispar puțin câte puțin odată cu revenirea pe Terra.

15 aprilie – În revista "Cretaceous Research" a fost publicat un articol prin care s-a anunțat descoperirea unui craniu dintr-o specie nouă de crocodilifom pitic în Bazinul Hațeg, localitatea Pui. Specia descoperită, numită Aprosuchus ghirai, aparține unei linii considerate dispărută la limita Jurasic/Cretacic (acum 145 milioane ani), însă fosila arată că linia a supraviețuit până în Cretacicul superior, în Maastrichtian (acum ca. 69-70 milioane ani). 17 aprilie – Oamenii de știință raportează detectarea hidrurii de heliu, o moleculă primordială despre care se crede ca s-a format la aproximativ 100.000 de ani de la Big Bang, pentru prima dată în spațiul cosmic, în nebuloasa planetară NGC 7027. 23 aprilie – NASA raporteză că sonda spațială InSight a detectat și a măsurat ceea ce oamenii de știință cred a fost un seism produs pe Marte. (fișier AudioVideo asociat) 24 aprilie – Proiectul privind materia întunecată XENON anunță că a observat dezintegarea radioactivă a unui atom de xenon-124, care are un timp de înjumătățire de 1,8 sextilioane de ani. 25 aprilie – Astronomii raportează în continuare discrepanțe substanțiale, în funcție de metoda de măsurare folosită, pentru a determina constanta Hubble, sugerând un domeniu al fizicii care nu este în prezent bine înțeles în explicarea funcționării universului. 29 aprilie – Oamenii de știință, care lucrează cu Telescopul spațial Hubble, au confirmat detectarea moleculelor mari și complexe ionizate de buckminsterfullerene (C60) în mediul interstelar. 30 aprilie – Biologii afirmă că un medusavirusul foarte mare sau o rudă poate fi răspunzător, cel puțin parțial, pentru apariția evolutivă a celulelor eucariote complexe din celule procariote mai simple.

Mai

3 mai – Laboratorul Nuclear Național (NNL) din Regatul Unit și Universitatea din Leicester raportează prima generație de energie electrică din americiu, care ar putea conduce la dezvoltarea de "baterii spațiale", care să aibă misiuni de putere de până la 400 de ani. 6 mai – În raportul său, Platforma pentru Biodiversitate și serviciile ecosistemice (IPBES) avertizează că pierderea biodiversității se "accelerează", peste un milion de specii fiind acum amenințate cu extincția; declinul lumii naturale vii este "fără precedent" și în mare măsură un rezultat al acțiunilor umane. 11 mai – Dioxidul de carbon din atmosfera Terrei, măsurat de Observatorul Mauna Loa din Hawaii, a atins 415 părți per milion (ppm), cel mai înalt nivel din ultimii 2,5 milioane de ani. În timpul Pliocenului târziu nivelurile mărilor au crescut cu până la 20 m, iar clima globală a fost mai caldă cu 3 °C. 14 mai – Cercetătorii de la Universitatea Macquarie, Sydney, Australia relatează că poluarea cu plastic dăunează creșterii, fotosintezei și producției de oxigen a Prochlorococcus, cea mai abundentă bacterie fotosintetică a oceanului, responsabilă pentru 10% din oxigenul respirat de oameni.