Criza din Golful Persic din 2019 este o escaladare a tensiunilor militare dintre Iran și Statele Unite, în urma desfășurării unor manevre militare în Golful Persic de către președintele Donald Trump, din cauza presupuselor informații care sugerează o „campanie” planificată de Iran și aliați săi împotriva forțelor și intereselor americane în Golful Persic și Irak. Aceasta a urmat creșterii tensiunilor politice între cele două țări în timpul Președinției lui Donald Trump, care a inclus retragerea Statelor Unite din acordul nuclear, impunerea de noi sancțiuni împotriva Iranului și desemnarea americană fără precedent a Corpului Gărzilor Revoluționare Iraniene ca organizație terorista. Ca răspuns, Iranul a desemnat Centrul SUA drept organizație teroristă.
La ceva timp după această desfășurarea manevrelor, mai multe nave comerciale din Golful Persic au fost avariate în două incidente din mai și iunie 2019 . Statele Unite și aliații săi au dat vina pe Iran, în timp ce Iranul a negat implicarea.
Iranul a doborât o dronă americană de supraveghere RQ-4A, după ce ar fi încălcat spațiul aerian iranian. Acest lucru a dus aproape la o confruntare armată.
Un tanc petrolier iranian a fost confiscat de Marea Britanie în Strâmtoarea Gibraltar, pe motiv că ar fi expediat petrol în Siria, ceea ce a fost sancționat de Uniunea Europeană. Ulterior, Iranul a capturat un petrolier britanic și membrii echipajului său din Golful Persic, Marea Britanie a răspuns prin alăturarea forțelor americane în prăpastie. Cu toate acestea, alte țări europene, Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită au preferat o soluție diplomatică. Statele Unite au creat Construcția de Securitate Maritimă Internațională (IMSC), care „mărește supravegherea generală și securitatea pe căile navigabile cheie din Orientul Mijlociu”, potrivit secretarului adjunct al Apărării, Michael Mulroy .
Criza s-a accentuat la sfârșitul anului 2019 și la începutul anului 2020, când milițiile shite susținute de Iran în cadrul Forțelor Populare de Mobilizare din Irak au ucis un antreprenor american într-un atac la o bază irakiană care a găzduit personal american și a atacat ambasada SUA la Bagdad, ceea ce a determinat SUA să trimita sute de noi trupe către Orientul Mijlociu și anunță că va viza preemptiv „mercenarii” iranieni din Irak.
Pe 3 ianuarie 2020 comandantul IRGC Qasem Soleimani și comandantul PMF Abu Mahdi al-Muhandis au fost uciși amândoi într-un atac de drona americana, ceea ce l-a determinat pe liderul suprem al Iranului, Ali Khamenei, să se răzbune pe forțele americane. SUA au trimis aproape 4.000 de militari ca răspuns la tensiuni, iar Israelul și-a crescut nivelul de securitate.
La 5 ianuarie 2020, Iranul și-a încheiat angajamentele față de acordul nuclear , iar parlamentul irakian a adoptat o rezoluție de expulzare a tuturor trupelor străine de pe teritoriul său. La 8 ianuarie 2020, două baze militare irakiene care adăposteau soldați americani au fost atacate de rachete originare din Iran ca represalii pentru uciderea lui Soleimani.
Criza a reînceput în iulie 2021 când Iranul a atacat un vas petrolier britanic care naviga în largul coastelor Sultanatului Oman. În urma atacului și-a pierdut viața un roman și un britanic.
Fundal La 8 mai 2018, Statele Unite s-au retras din Planul comun de acțiune cu Iranul, restabilind sancțiuni împotriva Iranului . Producția de petrol din Iran a atins un nivel minim istoric ca urmare a sancțiunilor. Potrivit BBC, sancțiunile Statelor Unite împotriva Iranului „au condus la o scădere accentuată a economiei Iranului, împingând valoarea monedei sale să înregistreze valori minime, să-și cupleze rata anuală a inflației, să alunge investitorii străini și să declanșeze proteste”. Oficialii iranieni au acuzat Statele Unite că au purtat război hibrid împotriva Iranului.
Tensiunile dintre Iran și Statele Unite au escaladat în mai 2019, SUA desfășurând mai multe manevre militare în regiunea Golfului Persic după ce au primit rapoarte de informații despre o presupusă „campanie” a Iranului și „reprezentanții” săi prin care amenințau forțele americane și livrarea de petrol din strâmtoarea Hormuz. Oficialii americani au arătat amenințări împotriva transportului comercial și potențiale atacuri ale milițiilor cu legături iraniene asupra trupelor americane din Irak, citând, de asemenea, rapoarte de informații care includeau fotografii cu rachete de pe nave și alte bărci mici iraniene din Golful Persic, amplasate acolo de forțele paramilitare iraniene. Statele Unite s-au temut că flota lor ar putea fi atacata si ar putea duce la cauzarea unei interventii militare ca cea din Vietnam, declansata dupa incidentul din Golful Tonkin.
La 5 mai, consilierul de securitate națională american, John Bolton, a anunțat că SUA a trimis portavionul și patru bombardiere B-52 în Orientul Mijlociu pentru a "transmite un mesaj clar și inconfundabil" Iranului, în urma rapoartelor de informații israeliene ale unui presupus complot iranian pentru a ataca forțele americane din regiune. Bolton a declarat: "Statele Unite nu caută război cu regimul iranian, dar suntem pe deplin pregătiți să răspundem la orice atac." USS Abraham Lincoln t se află în Marea Arabiei, în afara Golfului Persic.
La 7 mai, secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo, a făcut o vizită surpriză la miezul nopții la Bagdad, după ce a anulat o întâlnire cu cancelarul german Angela Merkel. Pompeo i-a spus președintelui irakian Barham Salih și premierului Adel Abdul Mahdi că aceștia au responsabilitatea de a-i proteja pe americanii din Irak. La 8 mai, un consilier al Ayatollah Khamenei a declarat că Iranul este sigur că SUA nu doresc și nu pot începe războiul cu Iranul. În aceeași zi, Iranul a anunțat că își va reduce angajamentul față de acordul nuclear JCPOA, pe care SUA l-a anulat în mai 2018. Președintele iranian, Hassan Rouhani, a stabilit un termen de 60 de zile pentru ca UE și puterile mondiale să salveze acordul actual înainte de a relua îmbogățirea mai mare a uraniului. Comandamentul Central al Forțelor Aeriene din Statele Unite a anunțat că avioanele de vânătoare F-15C Eagle au fost repoziționate în regiune pentru a „apăra forțele și interesele SUA în regiune”. La 10 mai, SUA au desfășurat nava de transport maritim și o baterie de rachete suprafață-aer Patriot (SAM) către Orientul Mijlociu. Pentagonul a spus că acumularea a fost ca răspuns la „disponibilitatea iraniană sporită de a efectua operațiuni ofensive”.
Originile conflictului
Incidentul din mai 2019 din Golful Oman La 12 mai, patru nave comerciale, inclusiv două tancuri petroliere din Arabia Saudită, au fost avariate în apropierea portului Fujairah din Golful Oman . Emiratele Arabe Unite au afirmat că incidentul a fost un „atac de sabotaj”, în timp ce o evaluare a Statelor Unite a acuzat că Iranul a fost autorul atacului . La 13 mai, ambasada SUA la Bagdad a declarat că cetățenii americani nu ar trebui să călătorească în Irak și ca cei care erau deja acolo să păstreze un profil scăzut. În aceeași zi, New York Times a raportat că secretarul american al Apărării, Patrick Shanahan, a prezentat un plan militar pentru a trimite până la 120.000 de militari în Orientul Mijlociu, dacă Iranul atacă forțele americane sau face demersuri pentru dezvoltarea armelor nucleare. Președintele american Donald Trump a discreditat mai târziu acest lucru, spunând că, în schimb, va „trimite un iad cu mult mai mult” decât 120.000 de soldați, dacă este necesar.
La 14 mai, atât oficialii iranieni, cât și cei americani au declarat că nu caută război, chiar dacă au continuat amenințările și contra-amenințările. Ayatollahul Khamenei a redus escaladarea, transmițând în comentarii la televiziunea de stat că „nu se va petrece niciun război”, în timp ce Mike Pompeo a declarat în timp ce se afla într-o vizită în Rusia: „În fond nu căutăm un război cu Iranul”. În aceeași zi, rebelii Houthi din Yemen au efectuat multiple atacuri de drone asupra unei conducte de petrol din Arabia Saudită. SUA au declarat că Iranul a sponsorizat atacul, deși nu este clar dacă atacul a fost legat în special de tensiunile Iran-SUA sau legat de Războiul civil din Yemen care a început în 2015 și de intervenția condusă de Arabia Saudită acolo. La 15 mai, Departamentul de Stat al SUA a anunțat că tot personalul a primit ordin să părăsească Ambasada SUA din Bagdad.
La 19 mai, președintele american Trump a avertizat că, în caz de conflict, acesta va fi „sfârșitul oficial al Iranului”. Ministrul iranian al Afacerilor Externe, Mohammad Javad Zarif, a răspuns că „zăpăcitul genocid” al lui Trump nu va „pune capăt Iranului”. În aceeași zi, o rachetă a explodat în sectorul puternic fortificat al zonei verzi din Bagdad, aterizând la mai puțin de o milă de ambasada SUA. La 24 mai, SUA au desfășurat 1.500 de trupe suplimentare în regiunea Golfului Persic, ca măsură „de protecție” împotriva Iranului. Desfășurarea a inclus aeronave de recunoaștere, avioane de vânătoare și ingineri; 600 dintre trupe au primit deplasări extinse, ceea ce înseamnă că 900 vor fi trupe noi. Vice-amiralul Marinei SUA și Directorul Statului Major Michael Gilday a declarat că SUA au un grad ridicat de încredere că Garda Revoluționară Iranului a fost responsabilă pentru exploziile din 12 mai pe patru tancuri și că reprezentanții iranieni din Irak au tras rachetele în zona verde a Bagdadului .
La 20 mai, președintele Trump a declarat: „Nu avem nicio indicație că s-a întâmplat sau se va întâmpla ceva” în Iran. La 25 mai, Trump, declara că tensiunile în curs de desfășurare cu Iranul reprezintă o situație de urgență națională, a invocat o lacună legală rar folosită pentru a aproba vânzarea de arme în valoare de 8 miliarde de dolari Arabiei Saudite. Se presupune că, de asemenea, ar fi vândute arme în Emiratele Arabe Unite și Iordania. La 28 mai, Agenția Internațională pentru Energie Atomică a certificat faptul că Iranul respectă principalele condiții ale JCPOA, deși au fost ridicate întrebări cu privire la câte centrifuge avansate i-a fost permis Iranul, întrucât acest lucru a fost definit doar în acord.
Iunie 2019 La 1 iunie, președintele Hassan Rouhani a sugerat că Iranul va fi dispus să poarte discuții, dar a afirmat că nu va fi presat de sancțiuni și posturi militare americane. La 2 iunie, Mike Pompeo a declarat că SUA este pregătită pentru discuții necondiționate cu Iranul cu privire la programul său nuclear, dar a afirmat că nu se va baza pe presiunea Iranului până când nu va începe să se comporte ca o „țară normală”. „Suntem pregătiți să participăm la o conversație fără condiții prealabile. Suntem gata să ne așezăm ”, a spus Pompeo, afirmând totodată că președintele Trump a fost întotdeauna dispus să caute dialog cu conducerea iraniană. Ministerul de externe iranian a răspuns: „Republica Islamică Iraniana nu acordă atenție jocului de cuvinte și exprimării agendei ascunse în forme noi. Ceea ce contează este schimbarea abordării generale a SUA și a comportamentului real față de națiunea iraniană, despre care a spus că are nevoie de „reformă” Dialogul de înmuiere a avut loc pe fondul exercițiilor militare americane din Marea Arabiei, care au văzut diverse aeronave „simulând operațiuni de atac”; Yahya Rahim Safavi, cel mai bun ajutor militar al Ayatollah Khameini, a declarat că navele militare americane din Golful Persic s-au aflat în raza de acțiune a rachetelor iraniene și a avertizat că orice ciocnire între cele două țări ar împinge prețurile petrolului la peste 100 de dolari pe baril. miniatura| Președintele SUA, Donald Trump, și prințul moștenitor al Saudi, Mohammad bin Salman, au dat vina pe Iran pentru atacuri