Cătălin Teniță (n. 4 octombrie 1977, București, România) este un politician, antreprenor digital și activist civic din București, România. Este fondator al Treeworks, Zelist Monitor și Geeks for Democracy, specialist în comunicare și comunități digitale, Eisenhower Fellow 2020. În decembrie 2020, a fost ales deputat în circumscripția electorala București din partea Alianței USRPLUS.

În calitate de membru al Parlamentului României, Cătălin Teniță a fost redactat și coințiat proiectul de lege care interzice candidatura persoanelor condamnate penal, incluzând cele pentru corupție și abuz asupra copiilor, în alegerile naționale și locale. A contribuit la îmbunătățirea programelor de masă școlară și a abordat problema hărțuirii sexuale în instituțiile de învățământ. De asemenea, Teniță a contribuit la modernizarea și digitalizarea bibliotecilor, susținând alfabetizarea digitală și accesul la informații. Implicarea sa activă în afaceri internaționale se remarcă prin participarea la acțiunile Alianței Inter-Parlamentare privind China (IPAC) și susținerea inițiativelor privind drepturile sexuale și reproductive și egalitatea de gen.

Educație și formare

În 1996 a absolvit Liceul Teoretic „Spiru Haret” (devenit ulterior Colegiul Național „Spiru Haret” din București) făcând parte dintr-o clasă cu profil intensiv de informatică.

În 2000 a absolvit Facultatea de Drept a Universității din București, cu o lucrare de diplomă pe teme de Drept Comunitar - „Regimul ajutoarelor de stat în Uniunea Europeană”.

Între 2002 și 2003 a participat la cursurile și examenele de masterat din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative, fără a-și susține disertația.

În 2018 a participat la cursul „Current U.S. Social, Political, and Economic Issues for Young European Leaders II”, organizat de către Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii în cadrul programului „International Leadership Visitors Program”.

În toamna anului 2019 a fost selectat să participe la programul de din Philadelphia, pentru Global Fellow 2020, cu un program pentru activarea unui sistem civic in jurul industriilor creative/high-tech. De-a lungul timpului, la acest program au mai participat și Monica Macovei, Laura Ștefan, Irina Anghel-Enescu, Dan Pascariu, Tudor Giurgiu, Vlad Mixich, Vlad Voiculescu.

Carieră Primele activități

În perioada 1995-1997 a fost redactor și traducător la Jurnalul SF publicând peste 100 de materiale (traduceri de povestiri și nuvele, precum și recenzii de carte), precum și traducător pentru Almanah Anticipația. În perioada 1996-2000 a fost redactor de carte pentru Editura Rao și traducător pentru Editura Nemira (Pierdut în timp de Stephen Baxter).

În perioada 2000-2002, după absolvirea facultății, a fost Project Manager și apoi Business Development Manager la RoGenerator (devenit ulterior Neogen), ocupându-se de lansarea și primii ani de activitate ai portalului de joburi BestJobs.ro.

TreeWorks În primăvara lui 2002, a fondat alături de doi colegi de liceu, TreeWorks - o companie IT cu activități de programare și de dezvoltare de produse proprii, fiind de atunci managing partner al companiei.

În cadrul acestei companii a dezvoltat produse digitale pentru industria media (platforme pentru trusturile PROTV, Realitatea-Cațavencu, România Liberă, Prima TV, Adevărul Holding, BRAT) precum și aplicații online pentru clienți externi, unul dintre aceștia fiind TripAdvisor.

De asemenea, Treeworks a lansat aplicații proprii de tip comunitate (TPU.ro, Gustos.ro - exit in 2014, Plimbarescu.ro - închis în 2015) precum și software-ul de monitorizare a presei online, presei audio digitale și a social media, Zelist Monitor.

Implicare civică Geeks for Democracy

În vara anului 2016 a devenit cofondator al unui grup de acțiune civică numit Geeks for Democracy, care s-a transformat în asociație non-profit cu personalitate juridica în 2018. Scopul acestei entități este acela de a folosi resursele și know-how-ul din zona industriilor creative (IT, comunicare, design) pentru acțiuni civice .

Geeks for Democracy a realizat, fie în nume propriu fie în coaliții cu alte asociații și grupuri, acțiuni civice cum ar fi:

Fiecare Vot Conteaza - platforma de recrutare si training a a observatorilor la vot (in cooperare cu ExpertForum, Funky Citizens, CIVICA Iasi, Ghepart, Observator Electoral) Fondul pentru Democrație - comunitate de donatori pentru startup-uri civice și pentru jurnalism de investigație Sondaje de opinie naționale cu privire la opiniile politice referitoare la subiecte arzătoare ale momentului (februarie 2017 - OUG 13/2017 , ianuarie 2018 - corelații socio-economice/politice, decembrie 2018 - opinia românilor cu privire la gratiere/amnistie pentru infracțiuni de corupție în raport cu cele de drept comun ) Banii noștri - monitorizarea achizițiilor publice din SEAP/SICAP AtlasElectoral.eu - analize cu privire la rezultatele și prezenta în alegeri Memorialul Decretului - produs cross-media de tip istorie orala a consecințelor nefaste ale Decretul nr. 770 din 1966 prin care se stabilea politici pronataliste extrem de brutale Acțiuni creative de susținere a protestelor cauzate de atacurile la adresa justiției în perioada 2017-2019, atât în offline (Piața Victoriei), cât și în online (statulparalel.ro, mitingucujapca.ro) Oameni Noi în Politică - Inițiativă cetățenească de reformă a legislației electorale pentru simplificarea accesului cetățenilor competenți în politică Acțiuni de comemorare publica a eroilor Revolutiei Romane la împlinirea a 29 de ani (2018), respectiv 30 de ani (2019) Cumpăraturi la Ușa Ta - inițiativă de răspuns la necesitățile persoanelor în vârstă sau din alte categorii de risc in criza Covid-19 (call center si echipe de voluntari pentru transport la domiciliu de alimente si medicamente, precum și acțiuni de tip banca mobilă de alimente în comunități defavorizate sau carantinate)

Activitate politică În ianuarie 2020, Teniță și-a anunțat trecerea din societatea civilă în politică, devenind membru PLUS și fiind ales membru al Camerei Deputaților în alegerile parlamentare din decembrie 2020, în circumscripția electorală București.

La congresul de fuziune dintre Uniunea Salvați România și Partidul PLUS din octombrie 2021, Teniță a fost ales în Biroul Național reprezentând echipa "Curaj România - Împreună USR-PLUS". A candidat pentru funcția de președinte al partidului, clasându-se pe locul doi, în urma lui Cătălin Drulă.

În septembrie 2022, Teniță a părăsit USR, din cauza diferențelor de opinii privind transparența și democrația internă, alăturându-se Partidului REPER, fondat de europarlamentarii Dacian Cioloș, Dragoș Pîslaru, Ramona Strugariu, Dragoș Tudorache și Alin Mituța. Teniță este membru al Biroului Național al Partidului REPER și co-președinte al filialei București.

Poziții în comisiile parlamentare: vicepreședinte al Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale președinte al Subcomisiei pentru problemele societății civile din cadrul Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale membru al Comisiei permanente comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru relația cu UNESCO membru al Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă.

În perioada decembrie 2020-februarie 2021 , el a fost vicelider al grupului parlamentar USRPLUS din Camera Deputaților.

Fără condamnați penal pe buletinul de vot În iunie 2021, Teniță a redactat și depus în calitate de coinițiator, în urma dialogului cu asociația Salvați Copiii România, proiectul de lege (PL-x nr. 535/2021) de modificare a legislației electorale prin care se propunea interdicția participării în alegerile parlamentare și locale a persoanelor care au fost condamnate pentru infracțiuni grave împotriva copiilor (infracțiuni împotriva vieții, libertății și integrității sexuale, trafic de persoane sau exploatare, rele tratamente aplicate minorului)

În urma negocierilor politice, obiectul propunerii legislative a fost extins astfel încât a acest proiect a fost transformat în cele două legi (legea 294/2022 și legea 295/2022) prin care se consacră interdicția celor condamnați penal cu pedeapsă privativă de libertate de a candida în alegerile locale și parlamentare, realizându-se atfel parțial obiectivul campaniei “Fără Penali în Funcții Publice”.

Legea „Zero Toleranță pentru Hărțuirea Sexuală în Școli și Universități” (L430/2023)

Context și Inițierea Proiectului Legea nr. 430/2023, cunoscută sub denumirea de „Zero Toleranță pentru Hărțuirea Sexuală în Școli și Universități”, a fost inițiată în urma unui raport alarmant prezentat în iunie 2023 de asociația FILIA - una dintre cele mai vechi si mai active asociații non-profit din România pentru protejarea drepturilor femeilor. Raportul acesta, alături de altele similare, indica faptul că cel puțin jumătate dintre studente au declarat că li s-au solicitat favoruri sexuale pe durata studiilor. Ca reacție la această situație extrem de dăunătoare pentru dezvoltarea psihică a sute de mii de tienre, deputatul Teniță a demarat proiectul de lege, având ca scop modificarea Codului Penal. Acest proiect a inclus extinderea aplicabilității legislației privind hărțuirea sexuală, astfel încât să cuprindă nu doar mediul profesional (relațiile de muncă), dar și pe cel academic și universitar.

Colaborare și Sprijin Transpartinic Proiectul a beneficiat de o colaborare strânsă din partea societății civile , Teniță și cosiliera Andreea Leonte organizând consultări și prezentări publice împreună cu un număr semnificativ de asociații feministe și practicieni în drept penal. Această colaborare a fost esențială pentru crearea unei propuneri legislative capabile să obțină susținere din întreg spectrul politic. Proiectului s-au alăturat în calitate de coinițiatori deputata Diana Morar (PNL), Maya Teodoroiu (PSD), și Oana Murariu (USR), precum și peste 25 de deputați și senatori semnatari din principalele partide reprezentate în Parlament (REPER, PNL, PSD, USR, UDMR).

Modificări Specifice în Codul Penal Proiectul de lege propunea adăugarea unui nou aliniat la articolul 299 din Codul Penal, care se referă la „Folosirea abuzivă a funcției în scop sexual”. Noua reglementare prevedea că, în cazurile în care personalul didactic din învățământul universitar sau preuniversitar comite abuzuri sexuale împotriva elevilor sau studenților, limitele speciale ale pedepsei vor fi majorate cu o treime.

Adoptare și Promulgare Proiectul de lege a fost supus votului în plenul Camerei Deputaților pe data de 12 decembrie 2023, unde a fost aprobat cu o largă majoritate, înregistrând o singură abținere și 282 de voturi pentru. Ulterior, legea a fost promulgată de Președintele României și a intrat în vigoare ca Legea nr. 430/2023. Această lege reprezintă un pas important în combaterea hărțuirii sexuale în mediul academic și universitar, consolidând protecția drepturilor studenților și elevilor.

Inițiativele cu privire la programele de masă caldă școlară Catalin Teniță este un susținător fervent al programelor de masă caldă în școli, considerându-le unul dintre cele mai eficiente instrumente pentru egalizarea accesului la educație. El crede că aceste programe nu doar că sprijină dezvoltarea economiilor locale, dar oferă și mai multă autonomie economică femeilor.

În 2021, Teniță a propus amendamente la ordonanța privind programul-pilot, care au fost parțial însușite de către Guvern. Acestea au fost incorporate în textul legii de aprobare a ordonanței, precum și în ordonanțele anuale subsecvente.

Tot în 2021, Teniță a lucrat alături de echipa sa de consilieri împreună cu Ministerul Sănătății pentru actualizarea Ordinului de Ministru. Această actualizare permite extinderea servirii mesei calde și în unitățile școlare care nu au cantină proprie, asigurând condiții adecvate de igienă în privința transportului și servirii.