thumb|200px|Arealul de răspândire al deșerturilor thumb|200px|Deșertul Atacama thumb|200px|O imagine tipică a unui deșert fierbinte de la tropice din Arabia Saudită. thumb|200px|Deșertul Sinai thumb|200px|Deșertul Libian thumb|200px|Masivul Tangra în Antarctida thumb|200px|Deșert Nisipos din Maroc
Deșertul sau pustiul este o zonă care primește foarte puține precipitații, aproximativ 250 mm pe an. Deșerturile au reputația de a susține foarte puține forme de viață deși, la o comparație mai atentă cu un mediu mai umed, formele de viață din deșert sunt de cele mai multe ori variate și rămân în general ascunse pentru a-și păstra umiditatea. Aproximativ o treime din suprafața Terrei este acoperită de deșerturi. În regiunile de deșert sunt în general diferențe mari de temperatură, de la caniculă (ziua) la îngheț (noaptea). Cauza lipsei de vegetație dintr-un deșert (pustiu) poate fi lipsa apei sau, în regiunile arctice, lipsa căldurii necesare vieții.
Tipuri de deșerturi miniatura|Dune din Valea Morții, California
Deșerturi aride În aceste pustiuri carența de apă și pământul uscat este cauza esențială a lipsei vieții în regiune.
Deșerturi nisipoase (Erg) În aceste ținuturi stratul superior este alcătuit din nisip, în care predomină cuarțul, care a luat naștere prin fenomenul de eroziune datorat în special vântului, sub acțiunea căruia formează dune de nisip care pot fi mișcătoare. Condițiile de viață în aceste regiuni sunt vitrege. Unul dintre deșerturile cele mai mari de acest tip este Rub al-Chali din Arabia.
Deșerturi pietroase sau stâncoase (Hammada) În acest caz stratul superficial este alcătuit din blocuri de piatră sau stânci, rezultate din crăparea rocilor cauzată de diferențele mari de temperatură și de îngheț.
Deșerturi cu pietriș (Serir) Au luat naștere prin procesele de eroziune și depunere a materialului adus de ghețari. Astfel de pustiuri se pot întâlni în Asia Centrală (Iran).
Deșerturi de sare Au luat naștere în regiuni aride, acolo unde sarea s-a depus după evaporarea apei în care era dizolvată.
Pustiuri de gheață Pustiuri de gheață pot fi întâlnite în regiunea polară sau în munții înalți unde temperatura scăzută a împiedicat dezvoltarea vegetației. Apa fiind sustrasă solului prin îngheț, precipitațiile cad sub formă solidă (zăpadă). Din această categorie se pot aminti regiunile polare, ca Wright Valley din Antarctida.
Cele mai mari deșerturi de pe glob
Nr. suprafața (km²) denumire continent 1. 13.200.000 Antarctida Antarctida 2. 8.700.000 Sahara Africa 3. 1.560.000 Deșerturile Australiei Australia 4. 1.300.000 Arabia Asia 5. 1.040.000 Gobi Asia 6. 900.000 Kalahari Africa 7. 330.000 Takla Makan Asia 8. 320.000 Sonora America de Nord 9. 273.000 Karakum Asia 10. 273.000 Tharr Asia
Flora și fauna În aceste regiuni aride trăiesc plante și animale adaptate la carența de apă, ca: plante crassulaceae, tamaricaceae, euphorbiaceae, cactaceae xerophyte (cactus, salcâm, tamarix) animale ca: mustelidae , reptile, insecte, arthropode, scorpioni, păianjeni, gazele, dromaderi, cămile.
Note
Vezi și Deșertificare Relief deșertic Listă de deșerturi Listă de deșerturi ale Africii Listă de deșerturi ale Americii de Nord Listă de deșerturi ale Americii de Sud Listă de deșerturi ale Asiei Listă de deșerturi ale Australiei
Legături externe
Mineralienatlas:Wüste Planeta nisipurilor, 9 august 2007, Marc Ulieriu, Descoperă Cele mai spectaculoase deșerturi din lume , 30 ianuarie 2011, Cecilia Stroe, Descoperă - Travel Deșertificarea, un mit?, 31 mai 2008, Anca Aldea, Jurnalul Național
Categorie:Deșerturi Categorie:Climă