NGC 2080 (Nebuloasa fantomelor) este o regiune de formare stelară și o nebuloasă de emisie situată la sud de 30 Doradus (Nebuloasa Tarantula), în constelația sudică Dorado. Aparține Marelui Nor al lui Magellan, o galaxie satelit a Căii Lactee, aflată la o distanță de aproximativ 168.000 de ani-lumină. NGC 2080 a fost descoperită de John Frederick William Herschel în 1834.
Nebuloasa, supranumită „capul fantomei”, are un diametru de aproximativ 50 de ani-lumină și își datorează numele celor două pete albe distincte, cunoscute drept „ochii fantomei”. Pata vestică, denumită A1, conține o bulă centrală creată de o stea tânără și masivă aflată în interiorul ei. Pata estică, denumită A2, adăpostește mai multe stele tinere într-un grup recent format, care sunt încă obscure de norul lor de praf. Deoarece norii de praf nu s-au dispersat încă sub acțiunea radiației stelare, astronomii au dedus că ambele grupuri de stele s-au format în ultimii 10.000 de ani. Aceste stele au început, împreună, să creeze o bulă în nebuloasă prin fluxurile lor de material, cunoscute drept vânt stelar.
Prezența stelelor influențează în mare măsură culoarea nebuloasei. Porțiunea vestică prezintă o linie dominantă de emisie a oxigenului, datorată unei stele puternice aflate la periferia nebuloasei, ceea ce îi conferă o nuanță verzuie. Restul regiunilor periferice ale nebuloasei au o nuanță roșiatică, cauzată de ionizarea hidrogenului. În regiunea centrală, unde sunt ionizate atât hidrogenul, cât și oxigenul, culoarea apare galben-pal; atunci când hidrogenul este suficient de energizat pentru a emite la o a doua lungime de undă, acesta poate apărea albastru, ca în zonele din jurul A1 și A2.
NGC 2080 nu trebuie confundată cu Ghost Nebula (Sh2-136) sau cu Little Ghost Nebula (NGC 6369).
Note
Vezi și Nebuloasă de emisie Listă a obiectelor NGC (2001–3000) Marele Nor al lui Magellan
Categorie:Obiecte astronomice descoperite de John Herschel Categorie:Marele Nor al lui Magellan Categorie:Nebuloase difuze Categorie:Constelația Peștele de Aur Categorie:Obiecte NGC