Provincia Autonomă Voivodina (în ) este o provincie din Serbia. Capitala Voivodinei și, totodată, cel mai populat oraș, este Novi Sad, al doilea oraș ca mărime fiind Subotica.
Alte denumiri
în română Provincia autonomă Voivodina
în sârbă Аутономна Покрајина Војводина/Autonomna Pokrajna Vojvodina
în maghiară Vajdaság Autonóm Tartomány
în slovacă Autonómna pokrajina Vojvodina
în croată Autonomna Pokrajina Vojvodina
în ruteană Автономна Покраїна Войводина
Istorie
Teritoriul Voivodinei de astăzi a fost locuit încă din Paleolitic. La sfârșitul secolului I î.Hr. romanii ocupă și încorporează Voivodina în provincia Panonia. Sirmium, oraș roman situat în apropiere Sremska Mitrovica de astăzi, devine centrul administrativ al Panoniei Inferioare. Provincia este abandonată de romani în 395 d.Hr.
Slavii se stabilesc în număr mare în Voievodina începând cu secolele V-VI, asimilând populațiile autohtone (traco-daci, iliri, celți). În secolul IX, maghiarii veniți în Panonia împing slavii și românii în Banat și Voivodina, ocupă regiunea și o controlează până în secolul XVI, când teritoriul este ocupat de turci.
Voivodina este ocupată de otomani ca urmare a înfrângerii suferite de maghiari la Mohács (1526) și a căderii Banatului (1552). Ocupația otomană este însoțită de o depopulare masivă a zonei. Prin tratatele de pace de la Karlowitz (1699) și Passarowitz (1718), provincia intră sub dominația Imperiului Habsburgic și, ulterior, a Austro-Ungariei. Totuși, teritoriul Voivodinei a fost afectat de războaiele dintre Austria și Turcia și după aceea, și în decursul timpului unele localități au fost complet distruse, cum este cazul satului Chevereșu Mic care a ars complet în timpul războiului austriaco - turc din 1788 - 1789. În noiembrie 1918 Adunarea de la Novi Sad proclamă unirea regiunilor Bačka, Banat, Srem și Baranja cu Regatul Serbiei. Din 1918 și până în prezent, regiunea a primit diferite grade de autonomie în cadrul Serbiei.
Politică
Coaliția aflată la guvernare în Voivodina este compusă din fracțiunile politice Partidul Democrat, Uniți pentru Voivodina (coaliție constituită din mai multe partide regionaliste sub conducerea Ligii Social Democraților din Voivodina), Alianța Maghiarilor din Voivodina și Mișcarea politică „Forța Serbiei”.
Funcția de președinte al guvernului voivodinean este deținută de Boian Paitici (Partidul Democrat), în timp ce președintele parlamentului voivodinean este Egeresi Sándor (Liga Social Democraților din Voivodina).
Districte
Bačka de Nord Banatul Central Banatul de Nord Banatul de Sud Bačka de Vest Bačka de Sud Srem
Principalele orașe sunt Novi Sad, Subotica, Panciova, Becicherecul Mare, Sombor, Chichinda Mare, Sremska Mitrovica și Vârșeț.
Geografie
thumb|right|225px Voivodina se învecinează cu Ungaria la nord, România la est, Croația și Bosnia și Herțegovina la vest. Administrativ, se învecinează la sud cu Serbia Centrală pe râurile Sava și Dunăre. Provincia este împărțită în trei regiuni, Banat (regiune care se continuă în România), Bačka și Srem (regiune care se continuă în Croația).
Demografie
În urma recensământului din 2011 au fost numărați 1,931,809 de locuitori.
Populația după grupuri etnice:
Grup etnic Populație % din popul. tot. % creștere/desc.față de 2002 Sârbi 1,289,635 66.76% 2,5% Unguri 251,136 13.00% 15,5% Slovaci 50,321 2.60% 12,6% Croați 47,033 2.43% 20,2% Țigani 42,391 2.19% 45,9% Români 34,576 2% 2% Muntenegreni 22,141 1.15% 60,4% Bunievți 16,469 0.85% 16,7% Rusini 13,928 0.72% 10,8% Iugoslavi 12,176 0.63% 75,4% Macedoneni 10,392 0.54% 11,8% Ucraineni 4,202 0.22% 9,3% Germani 3,272 0.17% 3,7% Alții 143,303 7.42%
Statutul Provinciei Autonome Voivodina stipulează faptul că limbile oficiale, egale în drepturi, sunt sârba, maghiara, croata, slovaca, româna și ruteana.
Economie
Voievodina este cea mai bine dezvoltată parte a Serbiei, în special în termeni de agricultură și industria procesării alimentelor, industria metalelor și chimică, industriile materialelor de construcție, a textilelor și altele. Agricultura reprezintă 30% din PIB, iar industria 36 %.
Cultură
Români în Voivodina
În Voivodina, locuiesc 34 576 de români, concentrați în 42 de localități. Odată cu garantarea autonomiei în Voivodina, limba română a primit statut oficial împreună cu grafia latină, după cum se precizează în Statutul Provinciei Autonome Voivodina, Dispoziții Fundamentale, articolul 6:
Pe lângă limba sârbă și grafia chirilică, în organele P.A. Voivodina în uz oficial în mod egal sunt și limbile maghiară, slovacă, croată, română și ruteană și grafiile lor, în conformitate cu legea.
Astfel, în majoritatea segmentelor societății, poate fi utilizată limba română.
Româna este oficială pe teritoriul PAV în localitățile Alibunar, Biserica Albă, Jitiște, Becicherecul Mare, Kovăcița, Cuvin, Plandiște, Sărcia și Sečanj. În comuna Vârșeț româna este oficială în localitățile Voivodinț, Marcovăț, Straja, Jamu Mic, Srediștea Mică, Mesici, Jablanka, Sălcița, Râtișor, Oreșaț și Coștei.
Harta iozefină a Banatului(senzitivă), 1769-72
Vezi și Distribuția geografică a limbii române Euroregiunea DKMT
Note
Bibliografie Dobrescu, Ioan Florentin și Nicoleta Laura - Românii din Serbia , în Geopolitica, nr. 1 (5) / 2005, an IV, vezi pag.11 Ioan, Gabriel Andrei - Românii din Banatul sârbesc în perioada interbelică , Magazin istoric, Anul XL Nr. 12 (477) December 2006 Popi, Gligor - Românii din Banatul sârbesc , în Magazin istoric, No. 8, August 2003
Legături externe
Administrație Administrația din Voivodina Adunarea Provinciei Autonome Voivodina Informatori, concursuri întreprinse de P. A. Voivodina Secretariatul Provincial pentru Reglementări, Administrație și Minoritățile Naționale Secretariatul Provincial pentru Autonomia Locală și Cooperarea Intercomunală Cancelaria Ombudsmanului provincial Ambasada României în Serbia
Documente oficiale Buletinul oficial al Provinciei Autonome Voivodina Statutul Provinciei Autonome Voivodina Legea Fundamentală a Provinciei Autonome Voivodina (Versiunea de lucru a anteproiectului legii fundamentale a Provinciei Autonome Voivodina) Legea privind stabilirea anumitor competențe ale provinciei autonome Hotărârea privind folosirea simbolurilor istorice ale Provinciei Autonome Voivodina Hotărârea privind drapelul Provinciei Autonome Voivodina Hotărârea privind Ombudsmanul Provincial Regulamentul Adunării Provinciei Autonome Voivodina Legea privind liberul acces la informațiile de importanță publică Legea privind protecția drepturilor și libertăților minorităților naționale
Cultură Asociația de Afaceri a Editorilor și Librarilor din Voivodina Centrul multicultural Institutul pentru manuale și îndrumătoare, Belgrad - Manuale în limbile minorităților
Mass Media Radioteleviziunea Voivodinei Săptămânalul Libertatea Radio Novi Sad Radio România Internațional South East European Times BBCRomanian.com Radio Victoria (sub auspiciile Uniunii de muzică și cultură românească „Victoria” din Serbia — în direct pe Internet )
Minoritatea românească Campania pentru uzul public al limbii române ca limbă oficială Societatea Română de Etnografie și Folclor din Voivodina Românii din Banatul Sârbesc Sit despre Biserica Ortodoxă Română din Serbia (neoficial, neactualizat)
Categorie:Banate