Gabrielle-Suzanne de Villeneuve, cunoscută sub numele de Madame de Villeneuve, născută Gabrielle-Suzanne Barbot, dame de Romagné et des Mothais, () a fost o romancieră franceză cunoscută pentru compunerea primei versiuni moderne a poveștii Frumoasa și Bestia.
Biografie Gabrielle-Suzanne a fost fiica lui Jean Barbot, scutier, senior de Romagné și Mothais, consilier al regelui la tribunalul (în ) din La Rochelle, și a doamnei Suzanne Allaire. Părinții săi aparțin de două familii protestante din La Rochelle. Familia sa paternă, din care provenea Amos Barbot de Buzay, a dat mai mulți primari din La Rochelle.
S-a căsătorit în biserica Saint-Barthélemy din La Rochelle pe cu Jean-Baptiste de Gaalon de Barzay, cavaler, senior de Villeneuve, locotenent-colonel de infanterie. Din 8 noiembrie 1706, Gabrielle-Suzanne Barbot a obținut de la tribunalul din La Rochelle separarea proprietăților (adică restituirea zestrei), din cauza pierderilor suferite de soțul ei la jocurile de noroc și datorită proastelor lui maniere.Louis-Étienne Arcère, Histoire de la ville de La Rochelle et du pays d’Aulnis, 2 vol. (La Rochelle: René-Jacob Desbordes, 1756), 1:148-49 Din căsătoria lor s-a născut o fiică, Marie Louise Suzanne, pe 13 februarie 1708, în La Rochelle. M. de Villeneuve a murit la Pamplona pe 14 iunie 1711.
Rămasă văduvă și fără resurse la 26 de ani, a început o carieră literară.
Scriitoarea a murit în 1755 în strada Douze Portes din parohia Saint-Gervais, unde se stabilise de câțiva ani poetul Crébillon cel bătrân (1674-1762), cu care scriitoarea a avut o relație până la sfârșitul vieții.
Frumoasa și Bestia Scriitoarea ar fi auzit această poveste (a cărei versiune anterioară datează din Straparola) de la o servitoare în timpul unei călătorii în America. A publicat-o în 1740 într-o colecție intitulată La Jeune Américaine et les contes marin, dar povestea a devenit faimoasă abia când a fost reluată în 1756, într-o formă foarte prescurtată, de o altă romancieră, , în Revista pentru copii pe care o edita. Versiunea lui Gabrielle-Suzanne de Villeneuve a fost totuși adesea reeditată.Swain, Virginia E. “Beauty’s Chambers: Mixed Styles and Mixed Messages in Villeneuve’s Beauty and the Beast.” Marvels & Tales, vol. 19, no. 2, 2005, pp. 197–223
Alte lucrări Cel mai popular roman al său a fost La Jardinière de Vincennes, publicat în 1753.
Multe dintre lucrările sale au fost publicate anonim (semnate „doamna de V***”), ceea ce îngreunează atribuirea lor.
Phoenixul conjugal, știrile vremii (1734) Tânărul american și poveștile marine (1740) Presupusul cumnat (1740) Poveștile acestui an (1744) reeditat postum sub titlul: Poveștile Doamnei de Villeneuve (1765) Frumusețile solitare (1745) Grădinarul din Vincennes (1753) Judecătorul prejudiciat (1754) Anecdote ale curții lui Alfonso Al unsprezecelea, regele Castiliei (1756), în 4 părți. Digitalizat . Timp și răbdare, o poveste morală (1768, ediție postumă)
Alte romane i-au fost uneori atribuite.
În 1755, chiar înainte de moarte, a finalizat lucrarea Anecdotes de la cour d'Alphonse onzieme du nom, roi de Castille, o versiune ușor revizuită a lucrării Mathilde d’Aguilar, de Madeleine de Scudéry, care fusese publicată inițial în 1667 și retipărită până în 1736.Hubert, Judd D. "A Reactionary Feminist Novelist: Gabrielle de Villeneuve." L'Esprit Créateur, vol. 29 no. 3, 1989, p. 65-75 De Villeneuve mărturisește în prefața acestei cărți că lucrarea nu îi aparține pe de-a întregul, este doar o revizuire a unei opere la care a contribuit în propriul ei stil.Cooper, Barbara; Latotzky, Rosmarie. Madame de Villeneuve: The Author of 'La Belle et la Bête' and Her Literary Legacy. Universitatea Georgia, 1985, p. 69
Note și referințe
Vezi și
Frumoasa și bestia (dezambiguizare)
Categorie:Decese în Paris Categorie:Nașteri în 1695 Categorie:Decese în 1755 Categorie:Scriitoare franceze