Dorohoi este un municipiu în județul Botoșani, Moldova, România, format din localitățile componente Dealu Mare, Dorohoi (reședința), Loturi Enescu și Progresul.
Acesta se află pe malul râului Jijia la 36 de km de municipiul Botoșani, care este reședința județului cu același nume. La recensământul din anul 2011 avea o populație de locuitori.
Așezare geografică stanga|miniatura|180x180px|Municipiul Dorohoi, văzut de sus Municipiul Dorohoi, reședința fostului județ cu același nume, se află așezat în partea de nord-vest a Câmpiei Moldovei de Sus, în Județul Botoșani, la contactul Câmpiei Jijiei Superioare cu Dealurile Bour, la confluența râului Jijia cu râul Buhai, la 200 m altitudine pe malul drept al râului Jijia. Din punct de vedere geografic, orașul este așezat în partea de nord est a României, în zona de contact dintre regiunea de dealuri înalte Bourul-Ibănești de pe stânga văii Siretului și Câmpia Moldovei pe cursul superior al râului Jijia. Dealurile de la nord, nord-vest și vest de oraș sunt Măgura Ibănești (385m), Pietriș-Dersca (472m), Hapăi (472m). Spre vest, la 15 km, este valea Siretului iar spre nord-est, la 35–40 km este valea Prutului. Ca poziție pe glob, Dorohoi se află la intersecția paralelei 47°58' N cu meridianul 26°23' E. Așezarea pe această latitudine face ca orașul să primească o cantitate de căldură mai mică decât localitățile din sud, zilele să fie mai lungi cu o jumătate de oră la solstițiu de vară, primăverile să întârzie cu două săptămâni, toamna vine mai devreme și iernile sunt mai lungi. Relieful este fragmentat de Jijia și afluenții săi: pârâul Buhai și Morii unit cu pâraiele Criva și Ghițăloaia. Înălțimea cea mai coborâtă a reliefului este în albia majoră a Jijiei, 140-150m iar cea mai ridicată pe dealul Tirinca, 193 m. Clima regiunii este temperat continentală. Temperatura cea mai ridicată a fost înregistrată la 6 aug.1905, 38 °C iar cea mai scăzută, -32,5 °C pe 5 febr. 1940. Solurile caracteristice sunt cele de silvostepă și stepă. Cernoziomul este tipul predominant de sol.
Istoric
Prima mențiune documentară datează din 6 oct. 1408. Când boierii moldoveni reînnoiesc în orașul Liov omagiul prestat de Alexandru cel Bun în 1404 regelui Poloniei, fiind semnat de 27 de boieri printre care se afla și Mihail Dorohoianul. La 8 octombrie 1408, Dorohoiul este menționat ca punct vamal pentru negustorii care exportau cai la Camenița. Numele lui Mihail Dorohoianul apare în documentele târgului timp de 27 de ani, între 1407 și 1434. Gh. Ghibănescu îl consideră întemeietorul activității administrative la Dorohoi. În 1495, Ștefan cel Mare zidește aici biserica Sf. Nicolae. În secolul al XV-lea orașul devine centrul administrativ al Moldovei de nord. În 1509 este prădat de poloni iar în 1510 și 1513 de tătari. Refăcut în 1568 devine reședința vornicului țării de sus până în 1778. Din prima parte a secolului al XV-lea se păstrează și pecetea orașului, descoperită de Nicolae Iorga într-un act din 1635. În a doua jumătate a secolului a fost din nou prădat de tătari și pierde mult in importanță. Pentru că nu mai aduce venituri însemnate, domnitorii îl donează boierilor. În 1804 administrarea veniturilor Dorohoiului se face de către Epitropia Casei Spitalelor Sf. Spiridon din Iași. La 1857 Mihail Kogălniceanu, ca reprezentant al ținutului Dorohoiului și al marilor proprietari, a prezentat în ședința divanului ad-hoc al Moldovei dorințele românilor. În războiul pentru independență dorohoienii și-au adus contribuția lor, monumentul eroului național si local Nicolae Valter Mărăcineanu stând ca mărturie. Monumentul comemorativ din fața primăriei, Ostaș în luptă, a fost ridicat în cinstea celor căzuți în primul război mondial.
În 1896 s-a construit calea ferată Dorohoi-Iași. În 1959 orașul este alimentat cu energie electrică furnizată de uzina proprie iar în 1962 apa a fost adusă cu sacalele. Dintre monumentele istorice se remarcă: biserica Sf. Nicolae din 1495, biserica "Adormirea Maicii Domnului" construită din bârne de stejar pe temelie de piatră în zilele lui Constantin Moruzi Voevod.
Până la instaurarea regimului comunist în România a fost reședința județului Dorohoi. În anul 1968, după împărțirea administrativ-teritorială a țării a devenit oraș în cadrul județului Botoșani și din decembrie 1994 este municipiu.
Pe 1 iulie 1940 unități din armata română, inspirate de propaganda legionară, au inițiat un pogrom împotriva populației evreiești din Dorohoi, inclusiv împotriva unui număr de soldați evrei din armata română. Un raport oficial recunoaște 53 ucideri de evrei (11 femei, 5 copii și restul bărbați). După datele comunității evreiești numărul evreilor omorâți a fost între 165-207. Mulți alți evrei au fost bătuți, torturați și jefuiți. Nimeni dintre făptași nu a fost pedepsit.
Biserici Biserica „Sfântul Nicolae” thumb|right|285px|Biserica „Sfântul Nicolae” din Dorohoi Biserica Sfântul Nicolae din Dorohoi se înscrie în categoria biserilor trilobate construite în ultimii cincisprezece ani ai vieții de către cel mai însemnat domnitor al Moldovei medievale, Ștefan cel Mare și Sfânt.
Biserica romano-catolică "Sfântul Iosif Muncitorul" din Dorohoi Este o biserică romano-catolică care a fost construită în perioada 1905-1906 în Dorohoi, județul Botoșani. Ea se află pe Strada Spiru Haret la nr. 88.
Demografie
Conform recensământului efectuat în 2021, populația municipiului Dorohoi se ridică la 22.893 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 24.309 locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (85,09%), cu o minoritate de romi (2,02%), iar pentru 12,79% nu se cunoaște apartenența etnică. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (81,77%), cu minorități de penticostali (2,36%) și creștini după evanghelie (1,04%), iar pentru 13,44% nu se cunoaște apartenența confesională.
Politică și administrație Municipiul Dorohoi este administrat de un primar și un consiliu local compus din 19 consilieri. Primarul, , de la , este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:
Transport Transporturi externe Rutiere Dorohoi se află la intersecția drumurilor naționale 29B (Botoșani-Dorohoi) și 29A (Suceava-Dorohoi și mai departe de Darabani și de Rădăuți-Prut, localitate aflată la granița cu Republica Moldova, lângă orașul Lipcani). Transporturi Interne Dorohoi are serviciu public local de transport persoane prin curse regulate pe următoarele trasee:
Maxi-Taxi Traseul 1: Dealu Mare – B-dul Victoriei – D. Pompeiu – G. Enescu – Mihai Viteazu(Dealu Morii).
Traseul 2 : Dumbrava Roșie – Calea Plevnei – Duzilor – B-dul Victoriei – D.Pompeiu – G. Enescu – V.Alecsandri – Poștei – Olinescu – 1 Decembrie – Cimitir.
Traseul 3: Centru – D. Pompeiu – CD Gherea – Sf. Ioan Românul – Loturi Enescu.
Traseul 4 : Centru – Putreda.
Taxi Serviciul de taxi în Dorohoi este asigurat de anumite firme specializate. Feroviar Municipiul Dorohoi este deservit de Gara Dorohoi, stație terminus a liniei feroviare Dorohoi–Iași. Linia feroviară asigură legătura municipiului cu Botoșani și Iași, prin intermediul Gării Botoșani.
Transportul feroviar de călători pe relația Dorohoi–Iași este asigurat prin trenuri de tip Regio. Gara Dorohoi reprezintă punctul terminus al serviciilor feroviare de călători pe această direcție.
Infrastructura feroviară din zona Dorohoi face parte din rețeaua feroviară administrată de CFR Infrastructură. Linia are importanță în special pentru transportul regional de călători și pentru legătura municipiului cu rețeaua feroviară națională.
Municipiul Dorohoi este deservit de Gara Dorohoi, aflată pe linia feroviară Iași–Dorohoi, identificată în documentele feroviare ca CF 608. Linia are o lungime de aproximativ 154 km și leagă municipiul Dorohoi de Iași, trecând prin Lețcani, Dângeni și alte localități din județul Iași și județul Botoșani.
Linia feroviară asigură legătura directă dintre Dorohoi și Iași, iar în zona Leorda există conexiuni cu rețeaua feroviară din nordul Moldovei. Secțiunea Leorda–Dorohoi are o lungime de aproximativ 21,5 km și face parte din infrastructura feroviară administrată în cadrul Regionalei CF Iași. Din punct de vedere al infrastructurii feroviare, secțiunea Lețcani–Dângeni–Dorohoi are o lungime de aproximativ 140 km, iar secțiunea Leorda–Dorohoi are aproximativ 21,5 km.
Prin Leorda, linia Dorohoi–Iași este conectată la Calea ferată Suceava–Botoșani, permițând legătura feroviară a municipiului Dorohoi cu Botoșani și, mai departe, cu rețeaua feroviară din nordul Moldovei.
TTransportul feroviar de călători pe relația Dorohoi–Iași este asigurat prin trenuri Regio. Prin conexiunile feroviare din Iași și Leorda, municipiul Dorohoi este conectat la rețeaua feroviară națională, permițând legături către alte regiuni și localități din România.
Economie În Dorohoi au existat mai multe complexuri industriale de mari dimensiuni, care înainte de anul 1989 activau predominant în industria de sticlărie și porțelan, industria constructoare de mașini, industria textilă, industria alimentară.
Supermarket-uri Penny Market Lidl Profi Super Splendid
Sport Municipiul Dorohoi este reprezentat în fotbal de Inter Dorohoi care activează în Liga a IV-a. Echipa joacă meciurile de acasă pe Stadionul Municipal "1 Mai".
Orașe înfrățite Prima Școală din Dorohoi, unde a învățat în clasele I-II Spiru Haret.|250px|thumb|right Ungheni și Drochia, din Republica Moldova Cholet, din Franța Herța, din Ucraina Matte Yehuda, din Israel Vaiano, din Italia
Personalități Theodor V. Ionescu (1899-1988), fizician Theodor Criveanu (1900-1988), ofițer, "drept între popoare" Octavian Cotescu (1931-1985), actor Ștefan Tapalagă (1933-1994), actor Rodica Tapalagă (1939-2010), actriță Victor Opaschi (n. 6 iulie 1948), istoric și scriitor Dan Condurache (n. 1952), actor Gabriel Pintilei (n. 1978), actor Octavian Strunilă (n. 1981), actor Liviu Iolu (n. 1981), jurnalist Fără Zahăr (2001), trupă de muzică și umor
Geologi: Vasile C. Buțureanu (1858-1941), geolog și pedagog român.
Medici: Gheorghe Plăcințeanu (1894-1982), medic chirurg obstetrician, profesor universitar, reformator și întemeietor de spitale.
Oameni de afaceri: Benjamin Abrams (1893–1967), afacerist american născut în România și fondatorul firmei "Emerson Radio & Phonograph"
Oameni de știință: Ion Plăcințeanu (1893-1960), matematician, profesor universitar la Universitatea din Iași.
Pictori: Ion Murariu (1922-2012), a fost un pictor și unul dintre mai mari acuareliști români.
Regizori: Dan Pița (n. 1938), este un regizor și scenarist român. Gabriel Pintilei (n. 1978);
Scriitori: Păstorel Teodoreanu (1894-1964), fost un poet, avocat, scriitor, publicist român, epigramist, gastronom și iubitor de vinuri, membru de seamă al boemei ieșene și bucureștene. Ion Călugăru (1902-1956), a fost un prozator, romancier, dramaturg și gazetar de origine evreiască, avangardist român, parte a mișcării artistice a expresionismului și suprarealismului românesc. Augustin Eden (n. 1954), este un poet, eseist, artist plastic și publicist român. Moldov (1907-1966), scriitor avangardist Madda Holda (1911-2012), pseudonimul Magdalenei Binder Silianu, scriitoare avangardistă
Sportivi: Alexandru Ciucur (n. 1990), fotbalist; Vlad-Dragoș Aicoboae (n. 1993), canotor; Gheorghe Liliac (n. 1959), fotbalist; Sebastian Cozmâncă (n. 1992), kickboxer.
Dirijori : Izu Gott (Ionel Gotescu, 1934-2016) – dirijor al orchestrei de muzică populară "Doina Moldovei" din Iași și a corurilor comunităților evreiești din București, Iași și Brăila;
Politicieni: Gheorghe Nichita (n. 1956), fost primar al Iașului. Gheorghe Stoica (1900 - 1976), politician comunist
Cultura Muzeul de Științele Naturii din Dorohoi este un muzeu județean din Dorohoi.