450px|thumb|Din punct de vedere morfologic Coasta Iașilor domină altitudinal valea Bahluiului și Câmpia Moldovei. „Poziția fortificată „Traian” a reprezentat un sistem fortificat de apărareCorneanu, Constantin; Pregătirea militară a Bătăliei Moldovei (aprilie – august 1944) în Bencze, Iosif & Boțoghină, Iulian-Stelian & Olteanu, Marius-Marian & Ungureanu, George-Daniel (coord.); Armata Română și Anul de răscruce 1944; Editura Centrul Tehnic-Editorial al Armatei; București; 2024; pp. 181 – 198; accesat la 12 octombrie 2024 amenajat între râurile Prut și Siret, destinat barării accesului în adâncimea Moldovei, spre sud.Apogeul crizei politico-militare..., Ionescu, 1980, 1980, p. 1654 Edificat pe direcția Târgu Neamț – Iași,Duțu, Alexandru; Concepția militară românească privind apărarea țării în fața ofensivei sovietice (martie–august 1944); Revista istorică, Serie nouă, Tom V, Nr. 9-10 Septembrie-Octombrie 1994; p. 886; accesat la 12 octombrie 1944 acesta a fost amenajat la sud de șoseaua Iași–Târgu Frumos, valorificând pentru a opri pătrunderea inamicului spre sud aspectul frământat, deluros al terenului existent.
Un loc important din punct de vedere strategic, regiunea Târgu Frumos se preta unui atac cu numeroase unități de blindate, drept care autoritățile au decis, în 1939 dată fiind declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial, construirea unui sistem de fortificații în acest areal. Lucrările au fost abandonate în luna iunie 1941, dată fiind intrarea României în război. În toamna anului 1943 însă, dat find că frontul se apropia tot mai mult de frontierele României, execuția proiectului a fost reluată de autorități.Stănescu, Mihai; Invazia eșuată a Armatei Roșii în România: Bătălia de la Târgu Frumos; Historia; accesat la 13 octombrie 2024
Avantajul principal al acestei poziții de apărare era că asigura o linie mai scurtă a frontului de contact și respectiv o densitate mai mare a forțelor, în cazul unei ofensive sovietice de succes, ceea ce oferea o șansă mai mare defensivei româno-germane. Acesta oferea, de asemenea, prin scurtarea linie frontului posibilitatea creării de rezerve de forțe.Apogeul crizei politico-militare..., Ionescu, 1980, p. 1653 Deși puternică în calitate de poziție de apărare, era totuși dezavantajată de necesitatea unor ocoluri mari și mult înapoia frontului, în spatele său, impuse de configurația terenului și de rețeau proastă de drumuri existente în respectivul sector.
Destinată unei eventuale replieri organizate, această poziție avea la 15 km în față Poziția fortificată „Dacia”, destinată acoperirii comunicației Iași – Târgu Fumos.
Referințe
Bibliografie Ionescu, Mihail. E; Apogeul crizei politico-militare a Regimului Antonescian in preajma declanșării insurecției din august 1944; Revista de Istorie, Tomul 33, Nr. 9, septembrie 1980; pp. 1651-1668
Categorie:Linii defensive ale celui de-al Doilea Război Mondial Categorie:Amenajări genistice în România în Al Doilea Război Mondial