miniatura|Paul Bortnovschi în atelierul său cu o machetă de teatru
Paul Bortnovschi (uneori ortografiat Bortnowski sau Bortnovski)() a fost scenograf, arhitect, designer și profesor. Împreuna cu Vladimir Șetran și Ion Bițan este întemeietorul școlii de design din România.
Biografie Paul Bortnovschi a fost fiul inginerului și antreprenorului de construcții Vladimir Bortnowski din Sinaia. În perioada 1933-1941 a fost elev la Liceul Mihai Eminescu, București. A studiat la Institutul de Arhitectură din București (1941-1949), având ca profesori pe Contantin Iotzu și Haralamb Georgescu. În perioada 1949-1953 a fost angajat la Camera de Comerț Exterior, serviciul Târguri, condus de arhitect Ascanio Damian; a executat design ambiental pentru pavilioanele românești de la mai multe expoziții internaționale. În 1951, împreună cu fratele său, Stan Bortnovski, a lucrat la proiectul Aerogării Băneasa, București.
Din 1951 a colaborat cu Liviu Ciulei, iar din 1953 a realizat scenografia la Teatrul Municipal (Teatrul Bulandra) și Teatrul Național, unde a fost numit prim scenograf în 1974. Între anii 1961-1973 a fost profesor la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, iar din 1967 șef de catedră. Promotor al înființării învățământului de design, a reușit înființarea secției în anul universitar 1969-1970. A realizat decorurile la montarea lui Lucian Pintile a piesei Revizorul de Gogol (1972) de la Teatrul Bulandra, interzisă de cenzura comunistă la cererea ambasadei Rusiei. A debutat în scenografia de film în echipă cu Liviu Ciulei și Mircea Bodianu.
A fost membru al Comisiei Internaționale OISTAT UNESCO pentru arhitectură teatrală, al Design History Society, vicepreședinte al Centrului Român al OISTAT, președinte al Comisiei Române de Arhitectură Teatrală, membru al Uniunii Artiștilor Plastici, membru UNITER.
Spectacole de teatru (selecție) Omul care aduce ploaie, regia Liviu Ciulei (1957) Profesiunea doamnei Warren, regia Lucia Sturdza-Bulandra (1958) Hamlet, regia Ion Olteanu (1959) Moartea unui comis voiajor, regia Dinu Negreanu (1959) Copiii soarelui, regia Liviu Ciulei și Lucian Pintilie (1961) Proștii sub clar de lună, regia Lucian Pintilie (1962) Cezar și Cleopatra, regia Lucian Pintilie (1963) Inima mea este pe înălțimi, regia Lucian Pintilie (1964) Jocul de-a vacanța, regia Valeriu Moisescu (1964) Moartea lui Danton, regia Liviu Ciulei (1966) Livada cu vișini, regia Lucian Pintilie (1967) Victimele datoriei, regia Crin Teodorescu (1968) Revizorul, regia Lucian Pintilie (1972) Pygmalion, regia Moni Ghelerter (1974)
Filmografie Scenograf Mitrea Cocor (1952), regia Victor Iliu și Marieta Sadova Nepoții gornistului (1953) - cu Liviu Ciulei și Mircea Bodianu, regia Dinu Negreanu Răsare soarele (1954) - cu Liviu Ciulei și Mircea Bodianu, regia Dinu Negreanu Erupția (1957) - cu Mircea Bodianu, regia Liviu Ciulei Poveste sentimentală (1962), regia Iulian Mihu De ce trag clopotele, Mitică? (1981) – împreună cu Nicolae Șchiopu, regia Lucian Pintilie O vara de neuitat (1993) - împreună cu Călin Papură, regia Lucian Pintilie
Premii și distincții În 1975 a primit Premiul Uniunii Artiștilor Plastici pentru scenografie.
În 1993 a primit Premiul Uniunii Teatrale din România (UNITER) pentru întreaga activitate.
În anul 2000 a primit Ordinul Național „Pentru Merit” în grad de Mare Ofițer.
În anul 2002 a primit Premiul Național al Ministerului Culturii și Cultelor pentru întreaga activitate artistică.
În anul 2003 a primit titlul de Doctor Honoris Causa oferit de Uniunea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică (UNATC).
Note
Categorie:Nașteri în 1922 Categorie:Nașteri pe 17 iulie Categorie:Decese în 2007 Categorie:Decese pe 12 octombrie Categorie:Oameni din Sinaia Categorie:Scenografi români Categorie:Arhitecți români