César Bernardo Arévalo de León () este un diplomat, sociolog, scriitor și politician guatemalez, care servește ca președinte al Guatemalei din 2024. Membru și cofondator al partidului Semilla, a fost anterior deputat în Congresul Guatemalei între 2020 și 2024, ambasador în Spania între 1995 și 1996 și viceministru al afacerilor externe între 1994 și 1995.
Arévalo s-a născut la Montevideo, Uruguay, în timpul exilului tatălui său, fostul președinte . A absolvit Universitatea Ebraică din Ierusalim cu o diplomă de licență în sociologie. În anii 1980 s-a alăturat Ministerului Afacerilor Externe, unde a ocupat mai multe funcții-cheie, inclusiv pe cea de viceministru al afacerilor externe și ambasador în Spania. După încheierea serviciului său diplomatic, s-a alăturat organizației Interpeace, unde a activat ca consilier în domeniul rezolvării conflictelor. Ulterior, a obținut un doctorat în filosofie și antropologie socială la Universitatea din Utrecht. Arévalo s-a întors în Guatemala în urma protestelor din 2015, unde a cofondat un grup de analiză care avea să devină ulterior partidul politic Movimiento Semilla. A fost ales membru al Congresului în alegerile din 2019, apoi a fost desemnat secretar general al partidului în 2022.
Arévalo a fost nominalizat ca și candidat la alegerile generale din 2023 și, în mod neașteptat, s-a calificat în turul al doilea, ceea ce a declanșat acuzații de fraudă electorală și o anchetă judiciară asupra partidului său și a membrilor acestuia, amenințând rezultatele alegerilor — un fapt condamnat pe scară largă atât la nivel național, cât și internațional. El a învins-o pe fosta primă doamnă Sandra Torres în turul al doilea, pe 20 august 2023. Victoria sa electorală l-a făcut primul fiu al unui fost președinte guatemalez ales în funcția de președinte și a doua persoană născută în afara Guatemalei care ocupă această funcție. Organizația Statelor Americane a intervenit pentru a sprijini și facilita tranziția prezidențială. Arévalo a fost învestit pe 15 ianuarie, după o întârziere prelungită în validarea rezultatelor de către legislativul în exercițiu.
Administrația lui Bernardo Arévalo a fost caracterizată prin măsuri simbolice și succese legislative moderate în domeniile agriculturii, sănătății, economiei și infrastructurii, precum și prin progrese în educație, muncă, relații internaționale, turism, cultură și sport. Cu toate acestea, Arévalo s-a confruntat cu o opoziție puternică din partea sistemului judiciar, a Congresului și a establishmentului politic, ceea ce i-a îngreunat considerabil capacitatea de a guverna eficient.
Pe lângă obstacolele instituționale, lipsa de experiență politică, erorile de comunicare repetate, menținerea unui cost al vieții ridicat și violența persistentă au contribuit la scăderea popularității sale în rândul populației.
Biografie Arévalo s-a născut la 7 octombrie 1958 în Montevideo, Uruguay, fiind fiul lui (1904–1990), fostul președinte al Guatemalei între 1945 și 1951, și al celei de-a doua soții a acestuia, Margarita de León (născută în 1925). La momentul nașterii lui Arévalo, tatăl său trăia în exil politic în America de Sud, în urma loviturii de stat din Guatemala din 1954.
Familia lui Arévalo a părăsit Uruguayul când acesta avea mai puțin de doi ani, iar el și-a petrecut o parte din copilărie în Venezuela, Mexic și Chile. A mers pentru prima dată în Guatemala la vârsta de 15 ani pentru a studia la Liceo Guatemala, o școală catolică privată din Ciudad de Guatemala.
În perioada în care tatăl său a fost ambasador al Guatemalei în Israel, Arévalo a urmat cursurile Universității Ebraice din Ierusalim, Israel, unde a obținut o diplomă de licență în sociologie. La Universitatea Ebraică, a studiat istoria creștinismului în America Latină. Ulterior, a obținut un doctorat în filosofie și antropologie socială la Universitatea din Utrecht, în Țările de Jos.
Cariera diplomatică Arévalo s-a alăturat Ministerului Afacerilor Externe în anii 1980 în calitate de diplomat. Între 1984 și 1986, a fost prim-secretar și consul la ambasada Guatemalei în Israel, iar ulterior a ocupat funcția de ministru-consilier între 1987 și 1988.
În 1988, Arévalo s-a întors în Guatemala, unde a fost numit director adjunct al departamentului de studii strategice și planificare, tot în cadrul Ministerului Afacerilor Externe. A continuat să activeze ca director al politicii externe bilaterale între 1990 și 1991, al relațiilor bilaterale internaționale între 1992 și 1993, și al relațiilor economice internaționale și multilaterale între 1993 și 1994.
În 1994, președintele l-a numit pe Arévalo viceministru al afacerilor externe, funcție pe care a deținut-o până în 1995. În perioada în care a fost viceministru, președintele Mexicului, Ernesto Zedillo, l-a decorat pe Arévalo cu Ordinul Vulturului Aztec în 1995.
În 1995, ministrul de externe Alejandro Maldonado l-a numit pe Arévalo ambasador al Guatemalei în Spania; în același an, și-a prezentat scrisorile de acreditare regelui Juan Carlos I. În 1996, Arévalo a părăsit atât funcția de ambasador, cât și Ministerul Afacerilor Externe.
Carieră profesională După ce și-a încheiat cariera diplomatică, Arévalo a făcut parte din consiliul director al Centrului pentru Cercetare Regională Mesoamericană (CIRMA), unde a ocupat și funcția de președinte. Începând din 1999, Arévalo a deținut diverse funcții în cadrul organizației Interpeace, oferind consultanță în domeniul consolidării păcii și rezolvării conflictelor în Africa, Asia și America Latină.
Pe lângă activitatea sa în domeniul păcii, Arévalo a lucrat și ca consilier pentru organizații precum Națiunile Unite, Institutul Statelor Unite pentru Pace și Universitatea din San Diego. A scris cărți și articole pe teme de istorie, politică, sociologie și diplomație.
Carieră politică
În 2015, Arévalo a participat la protestele din Guatemala care cereau demisia președintelui . La scurt timp după aceste manifestații, Arévalo s-a numărat printre intelectualii care au format Semilla, un grup de reflecție care ulterior a fost transformat în partidul politic Movimiento Semilla în 2017.
Arévalo a fost anunțat ca principalul candidat al partidului Semilla pentru alegerile prezidențiale din 2019, însă a refuzat în cele din urmă candidatura. A fost înlocuit de , care a fost până la urmă împiedicată să candideze. Arévalo a candidat în schimb pentru Congres pe lista națională și a fost ales deputat în primul tur al alegerilor generale din 2019, devenind unul dintre cei șapte candidați ai partidului Semilla care au obținut un loc în legislatura a IX-a a Congresului. Și-a preluat mandatul la 14 ianuarie 2020, activând în mai multe comisii parlamentare privind afacerile externe, guvernarea, drepturile omului, securitatea națională și apărarea națională, și a condus blocul parlamentar Semilla între 2020 și 2022. În 2022, a fost ales secretar general al partidului Semilla, succedându-l pe Samuel Pérez Álvarez.
Pe parcursul celor patru ani în calitate de deputat, Arévalo a fost raportor pentru mai multe inițiative legislative. Aceste proiecte au vizat diverse teme, cum ar fi blocarea semnalelor de telefonie mobilă în închisori, extinderea beneficiilor de securitate socială pentru migranți, deputați și lucrători din sectorul informal, înăsprirea pedepselor pentru abuzul asupra animalelor și reglementarea prețurilor la produsele farmaceutice.
În timpul pandemiei de COVID-19, Arévalo și ceilalți membri ai partidului Semilla au propus un proiect de lege care oferea un sprijin temporar populației. Propunerea includea un buget de 10 milioane de quetzali, fiecare persoană urmând să primească 1500 de quetzali pe lună pe durata pandemiei. În martie 2022, Arévalo a fost raportorul unei propuneri legislative prin care se cerea președintelui Alejandro Giammattei să ia măsuri împotriva Rusiei în urma invaziei Ucrainei. Propunerea includea anularea licenței de exploatare a companiei Compañía Guatemalteca de Níquel, o companie minieră de nichel deținută de grupul rus Solway Investment Group. În plus, proiectul de lege solicita anularea contractului cu guvernul rus privind vaccinurile Sputnik V.
Campania prezidențială din 2023 La 22 ianuarie 2023, Arévalo a fost anunțat drept candidat la președinție din partea partidului Semilla pentru alegerile din 2023, având-o ca parteneră de candidatură pentru funcția de vicepreședinte pe . A fost înregistrat oficial de Tribunalul Suprem Electoral la 16 februarie 2023. În timpul campaniei, susținătorii săi l-au poreclit Tío Bernie (trad. „Unchiul Bernie”), făcând referire atât la prenumele său, cât și la asemănarea sa cu politicianul american și fostul candidat prezidențial Bernie Sanders.
Campania lui Arévalo s-a concentrat pe combaterea corupției de stat și a insecurității din Guatemala, precum și pe crearea de locuri de muncă și promovarea politicilor privind schimbările climatice.
Un sondaj realizat de Prensa Libre în aprilie 2023 l-a situat pe Arévalo pe penultimul loc în preferințele alegătorilor, doar 0,7% dintre respondenți exprimându-și intenția de a vota pentru el. Sondajele ulterioare din mai și iunie 2023 arătau o susținere de aproximativ 2% pentru Arévalo.
În primul tur al alegerilor din 2023, Arévalo s-a clasat pe locul al doilea dintre candidați, obținând peste 600.000 de voturi, și a intrat în turul al doilea al alegerilor prezidențiale alături de Sandra Torres, fostă primă doamnă a Guatemalei și candidată a partidului Unidad Nacional de la Esperanza. Clasarea lui Arévalo pe locul al doilea a fost descrisă ca o „surpriză” de El País și BBC News. Partidul Semilla a obținut, de asemenea, un număr semnificativ de voturi, devenind al treilea cel mai mare partid în Congresul Guatemalei, în Parlamentul Central American și în administrația municipală a orașului Guatemala.
Certificarea și contestațiile legale Certificarea rezultatelor a fost amânată din cauza unui recurs controversat acceptat de Curtea Constituțională, formulat de nouă partide de dreapta, inclusiv partidul aflat la guvernare, Vamos. Aceste partide au contestat rezultatul, invocând presupuse „nereguli” și „fraudă electorală” în favoarea lui Arévalo, mergând până la a solicita organizarea unor noi alegeri. Curtea a ordonat o nouă verificare a rezultatelor contestate, care a fost efectuată în prima săptămână a lunii iulie. Verificarea nu a identificat modificări semnificative ale rezultatelor preliminare. Ulterior, Curtea Supremă de Justiție a respins recursul formulat de partide și a autorizat Tribunalul Suprem Electoral să oficializeze rezultatele alegerilor.
La 12 iulie 2023, TSE a oficializat rezultatele alegerilor; în același timp, procurorul Rafael Curruchiche din cadrul Ministerului Public a anunțat, la cererea judecătorului Fredy Orellana, suspendarea partidului Semilla din cauza unor presupuse falsificări de semnături la înființarea partidului în 2017. Arévalo a declarat, într-un interviu acordat CNN, că va contesta suspendarea, afirmând că instanța „nu avea temei juridic” pentru a emite ordinul. La rândul lor, experți juridici au afirmat că Orellana nu a acționat în conformitate cu legislația electorală a țării.
La 13 iulie 2023, Curtea Constituțională, cea mai înaltă instanță în materie constituțională, a garantat participarea lui Arévalo, deși a rămas ambiguă cu privire la statutul partidului, permițând astfel desfășurarea turului al doilea al alegerilor prezidențiale. Cu toate acestea, au fost organizate manifestații care cereau demisia procurorului general María Consuelo Porras, a procurorului Curruchiche și a judecătorului Orellana. Arévalo și candidata sa la vicepreședinție, Karin Herrera, au fost prezenți la demonstrație și au depus o plângere penală împotriva lui Curruchiche și Orellana.