Oliver F. Atkins () a fost un fotograf american care a lucrat pentru revista The Saturday Evening Post și ca fotograf personal al președintelui Richard Nixon.

Viața timpurie și cariera Atkins s-a născut în 1917 în Hyde Park, Massachusetts, și a crescut în New York. S-a mutat la Universitatea din Alabama pentru a-și obține licența în jurnalism, pe care a absolvit-o în 1938. A lucrat la , unde a avansat rapid, devenind fotograf șef al ziarului. În 1940 a părăsit Alabama pentru a se alătura redacției ziarului .

Al Doilea Război Mondial În 1942, după ce Statele Unite au intrat în Al Doilea Război Mondial, Oliver F. Atkins a început să scrie rapoarte pentru Crucea Roșie Americană. În această calitate, el a acoperit campanii importante, precum campania africană, invazia Siciliei, invazia capetelor de pod din sudul Italiei, precum și invaziile aliate din sudul Franței și din Germania.

Postbelic Când s-a terminat războiul, a fost fotograf pentru The Saturday Evening Post, pentru care a călătorit prin lume, fotografiend personalități istorice precum Josip Broz Tito, Charles de Gaulle și Gamal Abdel Nasser .

Lucrează cu Nixon alt=Richard Nixon and Elvis Presley shaking hands|miniatura| Nixon și Elvis în Biroul Oval, 1970|stanga|284x284px Când Nixon a început campania electorală pentru președinție în 1968, a devenit fotograful personal al lui Nixon, urmându-l pe parcursul campaniei electorale. Când Nixon a fost ales, s-a alăturat personalului Casei Albe ca fotograf oficial. În acea poziție, el a făcut fotografii cu președintele alături de numeroși șefi de stat și celebrități. O întâlnire secretă între Nixon și Elvis Presley este cel mai solicitat film al lui Atkins. Atât Elvis, cât și Nixon au vrut să păstreze secretă întâlnirea, deoarece audiența lui Nixon scădea, iar Elvis plănuia o revenire în forță; niciunul dintre fanii lor nu ar fi înțeles o întâlnire între cei doi. Imaginea este acum una dintre cele mai solicitate imagini din cadrul Arhivelor Naționale și Administrației Înregistrărilor, fiind mai populară decât Declarația Drepturilor sau Constituția Statelor Unite.

În timp ce îl servea pe Nixon, Atkins a fost membru al Asociației Naționale a Fotografilor de Presă . În timp ce era membru al Asociației, a fost președintele Comitetului pentru Libertatea Informației. După ce a lucrat cu Nixon în 1974, Atkins s-a alăturat editurii Saturday Evening Post, Curtis Publishing Company din Indianapolis, devenind vicepreședinte al acesteia.

Atkins a primit mai multe premii ca recunoaștere a muncii și carierei sale, inclusiv Marele Premiu al Asociației Fotografilor de Știri din Casa Albă, Premiul Graflex All American Photo Contest pentru Portrete și Premiul Personalităților Asociației Naționale a Fotografilor de Presă.

Moartea și moștenirea Atkins a murit de cancer la domiciliul său din Washington, Virginia la vârsta de 59 de ani. Colecțiile și Arhivele Speciale ale Universității George Mason includ aproximativ 60.000 de fotografii ale sale.

Fotografii notabile

Note

Bibliografie

Legături externe

Categorie:Nașteri în 1917 Categorie:Nașteri pe 18 februarie Categorie:Decese în 1977 Categorie:Decese pe 24 ianuarie Categorie:Fotografi americani Categorie:Oameni din Virginia