Wilhelm Zehner () a fost un general de infanterie austriac. A ocupat funcția de secretar de stat în Ministerul Apărării din 1934 până în 1938. A jucat un rol cheie în modernizarea și dezvoltarea tehnică a Forțelor Armate Austriece și, prin urmare, este considerat „părintele Armatei Austriece”.
La scurt timp după anexarea Austriei la Reich-ul național-socialist german, a fost ucis de Gestapo, care a încercat să deghizeze actul drept sinucidere.
Până la sfârșitul Primului Război Mondial După ce a urmat Școala luterană de băieți din Bistrița, a intrat la școala de cadeți de infanterie din Kamenitz în 1898. În 1902 a devenit ofițer cadet adjunct în Regimentul Imperial și Regal 61 Infanterie din Timișoara. În 1903 a fost promovat la gradul de locotenent, iar în 1910 la gradul de locotenent-major. Trei ani mai târziu, a fost numit intendent militar. În 1914 a fost repartizat la comanda Brigăzii 14 Vânători de munte, care opera în Serbia. După o scurtă desfășurare pe Frontul de Est, Zehner a fost însărcinat cu inspectarea formațiunii combinată de marș a Regimentului 1 Infanterie, Armata I. A fost avansat căpitan pe 10 decembrie 1916, în Regimentul 106 Infanterie.
Perioada interbelică După Primul Război Mondial, a fost înrolat în Miliția Populară și în Armata Federală.
În 1918 a fost promovat la gradul de maior. În 1920 a condus un batalion din Regimentul 8 Vânători de Munte din Braunau, iar mai târziu a fost desemnat să comande Regimentul 7 Vânători de Munte din Linz. În 1921 i s-a acordat gradul de locotenent-colonel titular în Regimentul 11 Vânători de Munte Carintieni și la scurt timp după aceea pe cel de locotenent-colonel. În 1925 s-a căsătorit cu Marianne Krassnitzer în Klagenfurt. A fost promovat la gradul de colonel în 1929. Din 1931 a servit ca ofițer desemnat în comandamentul Brigăzii a VI-a Infanterie Linz, În 1933 i s-a dat comanda Brigăzii Austriei Superioare. În același an a fost promovat la gradul de general-maior.
În „Statul Corporativ”, cancelarul Dollfuß l-a numit pe Zehner în cabinetul său în funcția de secretar de stat pentru apărarea națională la 11 iulie 1934. Cancelarul Kurt Schuschnigg l-a promovat pe Zehner la gradul de general de infanterie în noiembrie 1934. Zehner a deținut funcția de secretar de stat până la demisia lui Schuschnigg, la 11 martie 1938. A deținut această funcție până la anexarea Austriei de către Germania nazistă. Succesorul său a fost generalul-maior Maximilian de Angelis. Pe 12 martie, Zehner și-a depus cererea pentru o pensie de ofițer; pe 15 martie 1938, Hitler a cerut demiterea sa (care nu mai era necesară).
Asasinarea sa Moartea sa, pe 11 aprilie 1938, la Viena, a rămas misterioasă mult timp. Multă vreme, Gestapoul a susținut că, fiind un adversar înfocat al național-socialismului, s-a împușcat în noaptea de 10 spre 11 aprilie 1938, când Gestapoul a intrat prin efracție în apartamentul său din Viena. Cu toate acestea, dovezile circumstanțiale și declarațiile martorilor indică o crimă comisă de Gestapo. Paramedicul din echipa de salvare nu a putut confirma medical sinuciderea. Zehner fusese, de asemenea, forțat să predea arma de serviciu în timpul pensionării forțate, iar soția și servitoarea sa au fost forțate de Gestapo să subscrie la teoria sinuciderii sub amenințarea represaliilor. Faptul că Zehner a fost găsit întins pe jos cu revolverul în mâna stângă (Zehner fiind dreptaci, probabil nu s-ar fi împușcat în tâmpla dreaptă cu mâna stângă) este o dovadă a mușamalizării. Ofițerului Gestapo implicat spune că Zehner i-a vorbit după împușcare, ceea ce este complet imposibil din punct de vedere medical, din cauza rănii provocate de împușcătură. Un proces inițiat după 1945 a dus la achitarea suspecților în 1951, din cauza lipsei de probe împotriva acuzatului, procesul desfășurându-se în principal conform înregistrărilor Gestapo. Zehner este înmormântat la Viena, în .
Distincții Medalia de comemorare a războiului maghiar Crucea Generală Carințiană pentru Curaj Crucea Memorială 1912-1913 Crucea Jubiliară Militară 1908 Crucea Trupei Karl Crucea de Aur pentru Merit cu Coroană cu Decorație de Război și Spade Medalia de bronz pentru Meritul Militar pe Panglica Crucii Meritului Militar cu Spade Crucea Meritului Militar clasa a III-a cu Decorație de Război și Săbii Ordinul Coroanei de Fier Clasa a III-a cu Decorație de Război și Săbii (dar fără ridicare la stadiu nobiliar) Decorație de Onoare de Aur pentru Servicii Aduse Republicii Austria Marea Cruce a Ordinului de Merit Austriac 1937
Onoruri și comemorare miniatura|Cazarma "Generalul Zehner" din Ried im Innkreis, Austria
La 23 iulie 1937, generalul Zehner a fost numit cetățean de onoare al orașului Ried im Innkreis pentru înființarea unei garnizoane și construirea unei noi cazărmi. La 15 mai 1967, cazarma armatei federale austriece din Ried im Innkreis a fost redenumită "Cazarma General Zehner" (General-Zehner-Kaserne).
Note
Bibliografie Daniela Angetter: Gott schütze Österreich! (Dumnezeu să ocrotească Austria!) Wilhelm Zehner (1883–1938) – Portretul unui soldat austriac. Publicat de Academia Austriacă de Științe, Viena 2006, ISBN 978-3-7001-3743-6, Introducere Hanspeter Zehner: „Mord oder Selbstmord? Neue Erkenntnisse zum gewaltsamen Tod des Generals der Infanterie Wilhelm Zehner“ („Crimă sau sinucidere? Noi perspective asupra morții violente a generalului de infanterie Wilhelm Zehner.”) În: Truppendienst, volumul 271, numărul 4, 2003. Hanspeter Zehner: Crimă sau sinucidere? Despre biografia generalului Wilhelm Zehner, secretar de stat austriac pentru apărare națională 1934–1938. În: ZfSL 25 (2002), pp. 186–198. Martin Prieschl: Generalul Wilhelm Zehner – Omonimul cazărmii Ried im Innkreis. În: 50 de ani de reconstrucție a garnizoanei Ried – curajos, statornic și loial. Publicat de Camaraderia a XIII-a, Moserbauer Druck & Verlag, Ried im Innkreis 2008, pp. 5–7; ISBN 978-3-902121-92-9. Martin Prieschl: generalul Wilhelm Zehner. În: Austria 1938–1945 – Documente. Publicat de editura "Archiv", Braunschweig 2008.
Categorie:Nașteri în 1883 Categorie:Nașteri pe 2 septembrie Categorie:Decese în 1938 Categorie:Decese pe 11 aprilie Categorie:Generali austrieci Categorie:Bistrițeni Categorie:Ofițeri austro-ungari Categorie:Victime ale nazismului