La Destrousse este o comună franceză situată în departamentul Bouches-du-Rhône, în regiunea Provence-Alpes-Côte d'Azur.
Geografie [{ "type": "ExternalData", "service": "geoline", "ids": "Q1075351", "properties": { "fill": "#fc3", "stroke": "#ac6600" }}, { "type": "ExternalData", "service": "geoline", "ids": "Q1344620", "properties": { "fill": "#fc3", "stroke": "#ac6600" }}]
Localizare La Destrousse este situată în mica vale a Merlançon, afluent de dreapta al Huveaune, între masivul Étoile la vest și Regagnas la est. Cel mai apropiat oraș este Aubagne, aflat la 10 kilometri spre sud.
Teritoriul comunei are o formă triunghiulară, fiind mărginit la est de Merlançon. Satul este situat pe malul râului.
Comune limitrofe
Climă În 2010, clima comunei a fost clasificată ca tipic mediteraneană, conform unui studiu realizat de CNRS, bazat pe o serie de date care acoperă perioada 1971-2000. În 2020, Météo-France a publicat o tipologie a climei din Franța metropolitană, conform căreia comuna se află într-o zonă cu climat mediteranean, în regiunea climatică Provence, Languedoc-Roussillon. Aceasta este caracterizată de precipitații reduse vara, o foarte bună expunere la soare (2.600 ore/an), veri calde (21,5 °C), un aer foarte uscat vara și sec în toate anotimpurile, vânturi puternice (cu o frecvență de 40-50 % a vânturilor > 5 m/s) și puține cețuri.
Pentru perioada 1971-2000, temperatura medie anuală este de 14,1 °C, cu o amplitudine termică anuală de 15,5 °C. Cantitatea medie anuală de precipitații este de 662 mm, cu 6,8 zile de precipitații în ianuarie și 1,8 zile în iulie. Pentru perioada 1991-2020, temperatura medie anuală observată la stația meteorologică situată în comună este de 14,5 °C, iar cumulul anual mediu de precipitații este de 716,4 mm.
Pentru viitor, parametrii climatici estimati pentru comună pentru anul 2050, conform diferitelor scenarii de emisii de gaze cu efect de seră, pot fi consultati pe un site dedicat publicat de Météo-France în noiembrie 2022.
Urbanism Tipologie La 1 ianuarie 2024, La Destrousse este clasificată ca zonă de centură urbană, conform noii grile comunale de densitate cu 7 niveluri, definită de INSEE (Institutul Național de Statistică și Studii Economice) în 2022. Ea aparține unității urbane Marsilia–Aix-en-Provence, o aglomerație interdepartamentală din care face parte ca o comună de suburbie. În plus, comuna face parte din zona metropolitană a Marsiliei – Aix-en-Provence, din care este o comună a coroanei. Această zonă, care reunește 115 comune, este clasificată în categoria zonelor cu 700 000 de locuitori sau mai mult (în afara Parisului).
Utilizarea terenurilor Utilizarea terenurilor din comună, așa cum reiese din baza de date europeană privind ocuparea biofizică a solurilor Corine Land Cover (CLC), este caracterizată prin ponderea ridicată a teritoriilor artificializate (77,5 % în 2018), în creștere față de 1990 (46,4 %). Repartizarea detaliată în 2018 este următoarea: zone urbanizate (71,6 %), păduri (12,1 %), medii cu vegetație arbustivă și/sau ierboasă (7,5 %), zone industriale sau comerciale și rețele de comunicații (5,9 %), zone agricole eterogene (2,4 %), spații deschise, fără sau cu puțină vegetație (0,4 %). Evoluția ocupării terenurilor în comună și a infrastructurilor sale poate fi observată pe diferitele reprezentări cartografice ale teritoriului: harta Cassini (secolul XVIII), harta de stat-major (1820-1866) și hărțile sau fotografiile aeriene ale IGN pentru perioada actuală (1950 până în prezent).
thumb|600px|centre|Harta infrastructurii și utilizării terenului a comunei în 2018 (CLC).
Comunicații și transporturi Comuna este traversată de la nord la sud de vechiul drum național 96, care leagă Aix-en-Provence de Aubagne, și care este încă foarte circulat. Autostrada A52 dublează drumul, iar comuna este deservită de nodul rutier Pas-de-Trets, la nord. Aix se află astfel la 25 de kilometri spre nord, iar Marsilia la aceeași distanță spre sud-vest.
Drumul departamental 7 se desprinde din drumul principal la La Destrousse, îndreptându-se spre nord-vest, către Peypin și mai departe până la Gardanne, cu ramificație la locul numit Le Terme spre Marsilia, prin D 908. La est, D 45c duce la Auriol prin Maltrait.
Toponimie Numele La Destrousse provine din verbul provensal destroussa(r), care înseamnă „a jefui”. În secolul al XIX-lea, numeroși călători care urcau pe cărările ce porneau din La Destrousse, pentru a ajunge spre masivul Garlaban prin partea sa nordică, erau jefuiți de tâlhari.
O altă origine presupusă este cea din latinul trēs turres (în franceză: trois tours – „trei turnuri”), care, prin deformare, ar fi devenit Destrousse (de unde și blazonul comunei, ce reprezintă trei turnuri).
Istorie Tradiția spune că teritoriul localității La Destrousse era odinioară un lac căruia i s-a dat un curs de scurgere, probabil în epoca în care a fost realizată marea deschidere a văii Saint-Vincent, la Roquevaire.
În 1820, La Destrousse, cătun al comunei Peypin, era o modestă parohie cu 115 locuitori. Comuna a fost creată în 1870, prin desprinderea de Peypin. Aceasta era cea mai mică comună din departament, alături de Mas-Blanc-des-Alpilles, dar cu o populație relativ importantă de 720 de locuitori.
Populația și societatea Date demografice Evoluția numărului de locuitori este cunoscută prin recensămintele populației efectuate în comună începând din 1872. Pentru comunele cu mai puțin de 10 000 de locuitori, un recensământ al întregii populații este realizat la fiecare cinci ani, populațiile legale pentru anii intermediari fiind estimate prin interpolare sau extrapolare.
În 2022, comuna număra 4 023 locuitori, în creștere cu +16,88 % față de 2016 (Bouches-du-Rhône: +2,48 %, Franța fără Mayotte: +2,11 %).
Cultură și patrimoniu Monumente și locuri turistice Biserica primitivă Saint-Pierre-ès-Liens, atestată încă din secolul al XIV-lea, a fost extinsă în 1834, apoi reconstruită sub conducerea lui Paul Aubin și la inițiativa rectorului Itasse, care reușise să adune numeroase subscripții. Ea a fost sfințită la 1 decembrie 1872. Între anii 2016 și 2017 a beneficiat de o restaurare completă.
În interior se află un tablou de mari dimensiuni (2,84 m înălțime și 4,64 m lățime), clasat ca monument istoric, datând din secolul al XVIII-lea și considerat a reprezenta primirea în cer a unui episcop sfânt de către Sfântul Petru. Multă vreme, lucrarea a fost atribuită în mod eronat lui François Marot, elev al lui .
Restaurarea tabloului de către Centre Interdisciplinaire de Conservation et Restauration du Patrimoine (CICRP), desfășurată între 2010 și 2012, a permis Institutului Național de Istoria Artei și Repertoriului picturilor italiene din colecțiile publice franceze (XIII–XIX) (RETIF) să atribuie opera lui Giovan Battista Rossi (1730–1782) și să o dateze în jurul anilor 1760. Tabloul ar reprezenta „Sfântul Petru primindu-l în Paradis pe Sfântul Aspreno, primul episcop al Neapolelui, în prezența Sfintei Clara, a Sfintei Candida, a Sfântului Augustin și a altor sfinți”.
De asemenea, biserica adăpostește un Drum al Crucii din prima parte a secolului al XIX-lea, restaurat de Atelierele Sud ale lui Frédéric Boeuf.
Castelul Le Brion (nu este deschis vizitării).
Panoramă Fabrica de pânzeturi tip indienne a dispărut, la fel și fabrica de sticlă care îi luase locul; aceasta se afla pe amplasamentul actualei autostrăzi, la nivelul aglomerației (în prezent ZAC de la Verrerie). Dinspre biserică se mai pot vedea și clădirile fostei fabrici de țiglă (neaccesibilă publicului). Înălțimile de pe Carreirade de Pierresca oferă un panorama asupra masivului Bassan, asupra vârfului Bertagne și a unei părți din masivul Sainte-Baume la est, asupra masivului Garlaban la sud-vest, asupra masivului Sainte-Victoire la nord și asupra Pounchon de La Creïde.
Înfrățiri – Horezu
Note
Referințe
Vezi și Lista comunelor din Bouches-du-Rhône
Legături externe
Resurse relevante pentru geografie:
Resurse relevante pentru mai multe domenii:
Categorie:Comune din Bouches-du-Rhône