Dieulouard

Dieulouard este o comună franceză situată în departamentul Meurthe-et-Moselle, în regiunea Grand Est.

Comuna face parte din Parcul natural regional Lorena.

Geografie [{ "type": "ExternalData", "service": "geoline", "ids": "Q1075351", "properties": { "fill": "#fc3", "stroke": "#ac6600" }}, { "type": "ExternalData", "service": "geoline", "ids": "Q1344620", "properties": { "fill": "#fc3", "stroke": "#ac6600" }}]

Comune limitrofe

Hidrografie Comuna se află în bazinul hidrografic al Rinului, în cadrul bazinului Rin-Meuse. Este drenată de Moselle, de Moselle canalizată, de pârâul Esche, de pârâul Bouillante și de pârâul Natagne.

Moselle, cu o lungime totală de 560 km, dintre care 314 km pe teritoriul Franței, își are izvorul în masivul Vosgilor, la col de Bussang, și se varsă în Rin la Koblenz, în Germania. Între cele două brațe ale Mosellei, în amonte de Dieulouard, se află iazuri unde se poate practica pescuitul.

Esch, cu o lungime de 46 km, își are izvorul în comuna Geville și se varsă în Moselle la Blénod-lès-Pont-à-Mousson, după ce traversează 19 comune.

Climă În 2010, clima comunei este de tip climă de margini montane, conform unui studiu al CNRS, bazat pe o serie de date aferente perioadei 1971-2000. În 2020, Météo-France a publicat o tipologie a climatului din Franța metropolitană, în care comuna este clasificată cu un climat semi-continental și se află în regiunea climatică Lorena, platoul Langres, Morvan, caracterizată printr-o iarnă aspră (1,5 °C), vânturi moderate și ceață frecventă în toamnă și iarnă.

Pentru perioada 1971-2000, temperatura medie anuală este de 9,9 °C, cu o amplitudine termică anuală de 16,7 °C. Cantitatea medie anuală de precipitații este de 755 mm, cu 11,7 zile de precipitații în ianuarie și 9 zile în iulie. Pentru perioada 1991-2020, temperatura medie anuală observată la stația meteorologică cea mai apropiată, situată în comuna Tomblaine la 20 km distanță în linie dreaptă, este de 11,0 °C, iar cantitatea medie anuală de precipitații este de 746,3 mm.

Pentru viitor, parametrii climatici estimati pentru comună pentru anul 2050, conform diferitelor scenarii de emisii de gaze cu efect de seră, pot fi consultati pe un site dedicat publicat de Météo-France în noiembrie 2022.

Urbanism Tipologie La 1 ianuarie 2024, Dieulouard este clasificată drept târg rural, conform noii grile comunale de densitate în șapte niveluri, definită de INSEE (Institutul Național de Statistică și Studii Economice) în 2022. Ea aparține unității urbane Dieulouard, o unitate urbană monocomunală, care constituie un oraș izolat. De asemenea, comuna face parte din zona metropolitană a orașului Nancy, fiind o comună din coroana acesteia. Această zonă, care cuprinde 353 de comune, este clasificată în categoria zonelor cu o populație cuprinsă între 200.000 și mai puțin de 700.000 de locuitori.

Utilizarea terenului Conform bazei de date europene privind ocuparea biofizică a solurilor Corine Land Cover (CLC), structura utilizării terenurilor în comuna Dieulouard este dominată de spațiile agricole (60,7 % în 2018), în scădere față de 1990 (64,7 %). În 2018, ocuparea terenurilor în comuna Dieulouard se prezenta astfel: 44,5 % terenuri arabile, 18,9 % păduri, 10,5 % zone urbanizate, 9,9 % ape continentale, 7,2 % pajiști, 4,8 % culturi permanente și 4,2 % zone agricole eterogene. Evoluția ocupării terenurilor în comună și a infrastructurilor sale poate fi observată pe diferitele reprezentări cartografice ale teritoriului: harta Cassini (secolul XVIII), harta de stat-major (1820-1866) și hărțile sau fotografiile aeriene ale IGN pentru perioada actuală (1950 până în prezent).

thumb|600px|centre|Harta infrastructurii și utilizării terenului a comunei în 2018 (CLC).

Căi de comunicație și transporturi Dieulouard se află între Pont-à-Mousson și Nancy, pe malul stâng al râului Moselle, la poalele unei faleze calcaroase pe vârful căreia se ridică monumentul Notre-Dame-des-Airs. Acest mic oraș, cu aproximativ 5.000 de locuitori, este foarte bine deservit, în special prin drumul național N 411, care leagă Toul de Dieulouard. Pentru deplasarea către Nancy sau Metz, aflate la doar aproximativ treizeci de minute de Dieulouard, locuitorii beneficiază atât de căi rutiere (A31, N 57), cât și de linii feroviare (TER).

Toponimie

Actualul oraș Dieulouard a succedat vechii cetăți galo-romane Scarpone.

Denumirea este atestată sub formele: Castellum Deilauvart (992-1025) ; Castrum quod dicitur Deus Louvart (1028) ; Castrum Desluardum (1041-1046) ; Deulewart (1082) ; D[eu]slowart (1090-1107) ; Deulewart (1120-1163) ; Deusteuward (1156) ; Deulouart (1184) ; Deilowart (1240) ; Deulowart (1249) ; Deulouvart și Delouard (1253) ; Dieulewart (1270) ; Dei Custodia (1277) ; Delouwart (1278) ; Deilewart (1285) ; Deullouart (1323) ; Deulowairt (1335) ; Duaillewart (1425) ; Deullewart (secolul al XV-lea) ; Dieullewart (1498) ; Dieulowart (1551) ; Dieueleward (1594) ; Dieulewart (1623) ; Dieulewardt (1637).

Numele Dieulouard rezultă din evoluția expresiei Deu la ward, adică „Dumnezeu să o păzească, să o protejeze”, denumire atribuită de primii seniori ai locului.

În urma Revoluției Franceze, comuna a reluat în 1793 numele de Scarpone, pe care l-a păstrat până în 1801. În realitate, Scarponne și Dieulouard sunt două orașe distincte. Scarponne, așezare galică, dispăruse de mult timp.

Istorie

De la Scarpone la Dieulouard Actualul oraș Dieulouard a succedat cetății galo-romane Scarpone sau Scarponne, situată pe o insulă a râului Moselle, la limita dintre teritoriul mediomatricilor și cel al leucilor, în punctul unde drumul roman de la Metz la Reims, prin Nasium>, traversa Moselle pentru a ajunge la Toul. Deși acest aspect rămâne discutat, este în general admis că Leuquii au fost la originea fondării Scarpone, care a dat numele porții Serpenoise din Metz.

În epoca romană, Scarpone făcea parte din provincia Gallia Belgica, a cărei capitală era (Reims), apoi din provincia Belgica Prima, cu capitala la Augusta Treverorum (Trier). Scarpona figurează atât pe Tabula Peutingeriana, cât și în Itinerarium Antonini. În anul 366 (sau 367), Flavius Jovin îi înfrânge pe alemani în apropiere de Scarpone. În 451, hunii conduși de Attila invadează Galia și devastează orașul Metz, după ce au încercat fără succes să cucerească Scarpone.

La începutul Evului Mediu, Scarpone era cel mai important oraș al pagus-ului Scarponensis. Acesta era delimitat la sud de pagus Tullensis (în jurul orașului Toul), la sud-vest de pagus Bedensis (ținutul Blois, care a supraviețuit în toponime precum Broussey-en-Blois și Rosières-en-Blois), la vest și nord-vest de pagus Virdunensis sau Verdunensis (în jurul Verdunului), la nord-est de pagus Mettensis (în jurul Metz-ului), la est de pagus Salinensis sau Salnensis (Saulnois), iar la sud-est de pagus Calvomontensis sau Calmontensis (Chaumontois). Numele pagus-ului Scarponensis, cunoscut mai ales prin cartularul de la Gorze, a circulat sub mai multe variante: pagus Scarmensis, Scarbonensis sau Carmensis.

În urma tratatului de la Meerssen din 870, pagus Scarponensis a trecut sub autoritatea lui Carol cel Pleșuv, împreună cu ținuturile Verdunois și Toulois. El a marcat frontiera estică a regatului Franciei Occidentale până la tratatul de la Ribemont din 880. Ulterior, a făcut parte din Francia Răsăriteană, în ciuda eforturilor ultimilor carolingieni, Carol al III-lea cel Simplu și Lothar.

În 985, regele Lothar cucerește Verdunul, îl face prizonier pe contele Godefroi și asediază Scarpone. Contesa , soția lui Godefroy, se opune invadatorului. Godefroy este eliberat abia după urcarea pe tron a lui Hugo Capet, în 987.

În 997, Frederic, fiul lui Godefroy cel Captiv, cedează comitatul Scarpone lui Heimon (sau Haymon), episcop de Verdun. Această cedare, care devine efectivă la moartea lui Frederic în 1022, coincide probabil cu întemeierea satului Dieulouard pe malul stâng al Mosellei. Unii autori plasează distrugerea definitivă a Scarpone în anul 1007 și o atribuie fie regelui Henric al II-lea al Germaniei, fie succesorului său, Conrad al II-lea. Ultimii locuitori ai localității s-au retras atunci la Dieulouard, Scarpone devenind de atunci doar un simplu cătun. Pagus Scarponensis, aflat sub stăpânirea conților de Charpeigne, nu mai este menționat după anul 1028. El a fost probabil împărțit între cele trei fortificații de la Dieulouard, Mousson și Prény.

În 1793, conform decretului Convenției din 25 vendémiaire, anul II, prin care se invita comunele ce purtau denumiri ce puteau aminti de monarhie, feudalitate sau superstiții să adopte alte nume, Dieulouard și-a schimbat denumirea în Scarpone.

Evenimente notabile după anul 997 1020 : sfințirea bisericii Saint-Laurent (desființată în 1602). 1140 : conciliu provincial menit să pună capăt uzurpărilor de bunuri ecleziastice comise de Théodoric d’Imbercourt, castelan de Bar. 1320 : dată aproximativă a documentului de eliberare acordat locuitorilor din Dieulouard de către Henri d’Apremont, episcop de Verdun. 1429 : Jean de Dieulouard, scutier al lui René d’Anjou, o însoțește pe Ioana d’Arc la Nancy și la Chinon. 1504 : sfințirea bisericii parohiale Saint-Sébastien. 1552 : prévôté-ul (prepozitura) din Dieulouard este unit cu Franța de către regele Henric al II-lea, în același timp cu cele trei episcopate Metz, Toul și Verdun. 1608 : instalarea călugărilor benedictini englezi la Dieulouard (în clădirile fostei biserici Saint-Laurent). 1660 : dată aproximativă a demolării castelului din Dieulouard. 1790 : Dieulouard devine parte a departamentului Meurthe. 1793 : expulzarea benedictinilor englezi. 1870 : Regimentul 27 infanterie este angajat în lupta de la Dieulouard (13 august). 1871 : Dieulouard este integrat în departamentul Meurthe-et-Moselle. 1873 : înființarea uzinei Gouvy la Dieulouard. 1918 : două bombe germane cad asupra bisericii Saint-Sébastien fără a exploda. 1920 : inaugurarea monumentului Notre-Dame-des-Airs.

Populația și societatea Date demografice Evoluția numărului de locuitori este cunoscută prin recensămintele populației efectuate în comună începând din 1793. Pentru comunele cu mai puțin de 10 000 de locuitori, un recensământ al întregii populații este realizat la fiecare cinci ani, populațiile legale pentru anii intermediari fiind estimate prin interpolare sau extrapolare.

În 2022, comuna număra 4 603 locuitori, în creștere cu +3,03 % față de 2016 (Meurthe-et-Moselle: -3,24 %, Franța fără Mayotte: +2,11 %).

Cultură locală și patrimoniu Locuri și monumente Edificii civile

Drumul roman Reims-Metz. Vestigii ale vechii Scarpone: zidurile de incintă ale castellum, datând din secolul al IV-lea. Castelul din Dieulouard: fost castel episcopal ridicat în jurul anului 1000 (mai precis în 997, conform tradiției locale) pentru a proteja locuitorii noului sat Dieulouard. A fost modificat în secolul al XVI-lea pentru a fi adaptat armelor de foc și a fost demolat în 1660 din ordinul lui Ludovic al XIV-lea. Construcția era compusă dintr-o incintă poligonală, flancată odinioară de șapte turnuri rotunde și un turn pătrat, o capelă castrală (transformată în biserică parohială începând cu 1481) și resturi ale drumului de strajă. În prezent adăpostește Asociația Prietenii Vechiului Ținut (Association des amis du Vieux Pays). Vestigiile castelului sunt clasate ca monumente istorice prin decretul din 19 ianuarie 1927. École aux Moines: fosta biserică Saint-Laurent, consacrată în 1020 și desființată în 1602 după crearea unei primatiale la Nancy; prieurat al benedictinilor englezi refugiați la Dieulouard între 1608 și 1793. Mai multe imobile remarcabile, în special din perioada Renașterii, printre care Maison des Voués.

Edificii religioase Capela Notre-Dame-des-Airs: capelă comemorativă a Primului Război Mondial, monument inaugurat în 1920, ce susține o statuie a Fecioarei Maria de trei metri înălțime și domină fostul sit Scarpone și valea Mosellei (48° 51′ 02,4″ N, 6° 04′ 14,5″ E).