Mihai Constantinescu (n. 22 august 1926, Chișinău, Basarabia, astăzi Republica Moldova – d. 25 februarie 1987, București) a fost un violonist de talie mondială și poet. A fost membru fondator al cvartetului „Voces”.
Biografie În 1940, familia sa s-a refugiat în România, unde Mihai a absolvit Conservatorul „Ciprian Porumbescu” din București și unde a urmat Vioara cu profesorii Cecilia Nițulescu-Lupu și Vasile Filip, fiind remarcat și îndrumat chiar de George Enescu, cu care a concertat între anii 1942–1945. S-a bucurat de mare prețuire și peste hotare, în turneele făcute, începând din 1955, în Europa și în Orientul Îndepărtat. La 15 ani a obținut Premiul european pentru vioară la Festivalul Internațional de la Weimer (1941).
Debutul său literar a avut loc în anul 1968 în revista Tomis, cu volumul Izvorul nopților albe, urmat de volumele: La porțile cuvântului, Liman virtual.
Carieră La vârsta de 15 ani a debutat cu premiul European pentru vioară de la Weimar.
A fost remarcat de mari muzicieni precum George Enescu și David Oistrakh.
A susținut numeroase concerte în România și în străinătate, fiind apreciat pentru tehnica sa impecabilă și interpretările emoționante. A colaborat cu pianista Marta Joja în înregistrări de lucrări de Händel, iar în 1981 compozitorul Sigismund Toduță i-a dedicat *Sonatina pentru vioară și pian*.
Premii și recunoaștere Mihai Constantinescu a fost recunoscut pentru contribuția sa la muzica românească și internațională, apreciat pentru virtuozitatea și sensibilitatea interpretărilor sale. Colaborările cu artiști de renume și înregistrările sale au consolidat reputația sa ca unul dintre cei mai importanți violoniști români ai secolului al XX-lea.
A fost membru fondator al cvartetului Voces.
La 15 ani a obținut Premiul european pentru vioară la Festivalul Internațional de la Weimer (1941).
Discografie
Înregistrări de lucrări de George Frideric Handel împreună cu Marta Joja – vioară și pian.
Mozart* – Maria Fotino – Pian / Vioară – Mihai Constantinescu (2) – Concert Nr. 23 Pentru Pian / Concert Nr. 6 Pentru OrchestrăElectrecord1960 W. A. Mozart* / Vioară - Mihai Constantinescu (2) , Pian - Maria Cardaș – Sonata Nr. 35 Petru Vioară Și Pian În Sol Major K. V. 379 (7", Mono)ElectrecordECC 768, Nr. 271966 Beethoven* – Romanțele Pentru Vioară Și Orchestră Nr. 1 În Sol Major Și Nr. 2 În Fa Major / Sonata Nr. 5 Pentru Vioară Și Pian (Sonata Primăverii)Electrecord1971 Sabin Drăgoi / Liviu Comes, Mihai Constantinescu (2), Marta Joja – Sonata Pentru Vioară Și Pian / Sonata Pentru Vioară Și Pian (LP, Mono)ElectrecordSTM-ECE 07371972 Handel* - Mihai Constantinescu (2) / Corina Bura / Marta Joja – Seven Sonatas For Two Violins And Basso Continuo, Op. 5 (2×LP)ElectrecordST-ECE 02884/028851985 Haendel* - Violin Mihai Constantinescu (2) , Harpsichord Marta Joja – Six Sonatas For Violin And Harpsichord (LP)ElectrecordST-ECE 028901985
Participări la festivaluri și concerte în România și în străinătate (detalii disponibile în arhive și surse specializate).
Poezie Pe lângă cariera muzicală, Mihai Constantinescu a fost și poet. A publicat volume de poezii în 1975 și 1983, fiind cunoscut pentru sensibilitatea și profunzimea versurilor sale.
Debutul său literar a avut loc în anul 1968 în revista Tomis, cu volumul Izvorul nopților albe, urmat de volumele: La porțile cuvântului, Liman virtual.
"Și-l mai aplaud încă o dată pe neașteptatul scriitor cu tărie,
așa cum am făcut-o de atâtea ori când l-am audiat uimit pe violonist,
evocând pe scripcă inspirată misterele lăuntrice ale vieții și geniul întârziat
al omului venit în lume confuz și naiv, cu brațele goale, fără vioară și condei.”
TUDOR ARGHEZI
Note
Categorie:Nașteri în 1926 Categorie:Nașteri pe 21 august Categorie:Decese în 1987 Categorie:Decese pe 25 februarie Categorie:Violoniști români Categorie:Poeți români din secolul al XX-lea Categorie:Oameni din Chișinău Categorie:Decese în București