Justiția transformativă este un spectru de practici și filozofii sociale, economice, juridice și politice care își propun să se concentreze asupra structurilor și condițiilor subiacente care perpetuează prejudiciul și nedreptatea. Preluând și extinzând obiectivele justiției restaurative, cum ar fi responsabilitatea individuală/comunitară, repararea prejudiciului și răspunsurile neretributive la prejudiciu, justiția transformativă imaginează și pune în practică alternative la sistemul formal de justiție penală, bazat pe stat.
Prezentarea generală a justiției transformative Așa cum a fost definită de activista americană Mariame Kaba, justiția transformativă este un cadru care se concentrează pe construirea comunității și solidaritatea colectivă împotriva mecanismelor represive ale statului carceral.Kaba, Mariame. We Do This ‘Til We Free Us. Haymarket Books, 2021.
Popularizată inițial de comunitățile queer, de culoare, indigene, latino-americane și alte comunități marginalizate datorită percepției lor că nu se pot baza pe poliție și instanțe pentru a obține dreptate după ce au fost victimizate de vătămări interpersonale (cum ar fi infracțiuni motivate de ură, agresiuni sexuale și violență domestică), aceasta prioritizează relațiile dintre individ, comunitățile față de care este responsabil și sistemele mai largi și mediul înconjurător în care suntem implicați.Chen, Ching-In, Jai Dulani, and Leah Lakshmi Piepzna-Samarasinha, eds. The Revolution Starts at Home: Confronting Intimate Violence Within Activist Communities, 2nd ed. AK Press, 2016.
Teorizarea contemporană a justiției transformative își are originea în alte mișcări sociale anticarcerale și aboliționiste, conduse de comunitățile de culoare, indigene și alte comunități rasializate, care sunt adesea afectate direct de statul carceral.
Justiția transformativă își propune să reziste și să se îndepărteze de metodele tradiționale de pedeapsă sancționate de stat, cum ar fi poliția, închisorile, sistemul judiciar și programele de delincvență juvenilă. Pornind de la recunoașterea faptului că aceste instituții provoacă frecvent daune agravante indivizilor prin supraveghere și control social, susținătorii justiției transformative doresc să se îndepărteze de modurile în care sistemul de justiție penală perpetuează răul atât în interiorul închisorilor, cât și în comunitățile din exterior.
Justiția transformativă se bazează, de asemenea, pe convingerea că vătămarea interpersonală interacționează cu și reflectă mecanismele sistemice și instituționale ale opresiunii. De exemplu, agresiunea sexuală reflectă concepția patriarhală a femeilor ca fiind lipsite de acțiune personală. Prin urmare, justiția transformativă recunoaște că abordarea vătămărilor interpersonale individuale și a conflictelor trebuie să urmărească simultan demontarea structurilor sistemice ale puterii (cum ar fi patriarhatul, cisnormativitatea, rasismul, discriminarea împotriva persoanelor cu dizabilități și colonialismul).
În acest scop, justiția transformativă aplică o abordare sistemică, căutând să vadă problemele nu doar ca dovezi ale criminalității, ci și ca un catalizator pentru criminalitate. În ceea ce privește cei afectați, aceasta își propune să recunoască cazurile de vătămare ca o oportunitate pentru o intervenție transformatoare, relațională și educațională pentru victime, infractori și comunitatea în general. În această lumină, aplicațiile practicilor de justiție transformativă se pot aplica în mod semnificativ chiar și între persoane care nu au avut niciun contact anterior.
Justiția transformativă duce principiile și practicile justiției restaurative dincolo de sistemul de justiție penală. Se aplică în domenii precum dreptul mediului, dreptul societar, relațiile dintre angajatori și angajați, falimentul și datoriile consumatorilor și dreptul familiei.Generation FIVE. Toward Transformative Justice: A Liberatory Approach to Child Sexual Abuse and other forms of Intimate and Community Violence. PDF. Generation FIVE, 2007.
Justiția transformativă utilizează o abordare sistemică, căutând să vadă problemele nu doar ca începutul infracțiunii, ci și ca cauze ale acesteia și încearcă să trateze o infracțiune ca o oportunitate relațională și educațională transformatoare pentru victime, infractori și toți ceilalți membri ai comunității afectate.Morris, Ruth. Stories of Transformative Justice. Canadian Scholars Press, 2000. În teorie, un model de justiție transformativă se poate aplica chiar și între persoane care nu au avut contact prealabil.
Scriitoarea și practiciana justiției transformative Adrienne Maree Brown susține că justiția transformativă nu poate avea loc dacă reacția la fiecare încălcare comisă este una de reprimare publică (care amintește de cultura anulării).Dixon, Fieris, and Leah Lakshmi Piepzna-Samarasinha, eds. Beyond Survival: Strategies and Stories From the Transformative Justice Movement. AK Press, 2020.
Brown critică ipocrizia gânditorilor din mișcarea pentru justiție transformativă care reproduc în dezacordurile lor chiar formele de răzbunare și violență pe care justiția transformativă încearcă să le submineze. În plus, Brown oferă considerații practice asupra cărora să se reflecteze în situațiile de conflict, în scopul unei pivotări colective către justiția transformativă:
ascultare deliberată cu scopul de a înțelege contextele care au permis producerea unui anumit prejudiciu; învățarea din fiecare conflict pentru a facilita introspecția; luând în considerare alternative la confruntarea publică ca răspuns la conflict, cum ar fi schimbul personal pentru a cultiva încrederea, reziliența și interdependența.
Justiția transformativă poate fi văzută ca o strategie filosofică generală pentru a răspunde conflictelor, similară cu restabilirea păcii.Creative Interventions. Creative Interventions Toolkit: A Practical Guide to Stop Interpersonal Violence. PDF. Creative Interventions, 2007. Justiția transformativă se preocupă de cauzele profunde și de rezultatele cuprinzătoare. Este mai degrabă asemănătoare cu justiția vindecătoare decât alte alternative la închisoare.Page, Cara, and Erica Woodland. Healing Justice Lineages. Penguin Random House, 2023. În acest sens, justiția transformativă duce principiile și practicile justiției restaurative dincolo de sistemul de justiție penală și se aplică în domenii precum dreptul mediului, dreptul corporatist, relațiile dintre angajați și conducere, falimentul și datoriile consumatorilor și dreptul familiei.
Ca și în învățarea transformativă, se lucrează de la stările viitoare dorite înapoi la pașii prezenți necesari pentru a le atinge. Problema nu este dacă făptuitorul poate face alegerea de a face ceva similar din nou, ci dacă comunitatea este dispusă să sprijine victima și făptuitorul într-o formă de contact.Ritchie, Andrea. Expanding Our Frame: Deepening our Demands for Safety and Healing for Black Survivors of Sexual Violence, A Policy Brief. PDF. National Black Women’s Justice Institute, 2019. Este posibil ca comunitatea să aleagă să sprijine făptuitorul și nu victima așa cum este definită de lege, dar dacă face acest lucru, poate fi obligată să susțină o redefinire a „echității”, astfel încât legea să revină în conformitate cu conceptul social de echitate. De exemplu, este posibil ca comunitatea să susțină închisoarea ca mijloc de izolare, dar nu ca pedeapsă.
Acest model de decarcerare își poate avea rădăcinile în lucrările lui Samuel Tuke și BF Skinner, dar se îndepărtează de el bazându-se pe capacitatea individuală de îngrijire și sprijin a voluntarilor, nu pe vreo etichetă impusă social, derivată din civilizație. Teoria justiției transformative a fost avansată de Ruth Morris,Quakers in the World. “Ruth Rittenhouse Morris”. Accessed April 4, 2024. https://www.quakersintheworld.org/quakers-in-action/162 și Giselle Dias din quakerii canadieni.
Criminologia anarhistă tinde să favorizeze abordările holistice ale justiției transformative în detrimentul justiției restaurative, despre care susține că este prea dependentă de sistemul de justiție penală existent.Novella II, Anthony J., Mark Seis, and Jeff Shantz. “Introduction: The Rise of Anarchist Criminology”. In Contemporary Anarchist Criminology: Against Authoritarianism and Punishment, edited by Anthony J. Nocella II, Mark Seis, and Jeff Shantz. Peter Lang, 2018.
Distincțiile dintre justiția transformativă și cea restaurativă Justiția transformativă se distinge de justiția restaurativă prin faptul că justiția transformativă pune accentul pe abordarea și repararea prejudiciului din afara statului.Kim, Mimi E. “From carceral feminism to transformative justice: Women-of-color feminism and alternatives to incarceration”. Journal Of Ethnic & Cultural Diversity in Social Work 27, no. 3 (2018): 219-233. doi:10.1080/15313204.2018.1474827 Adrienne Maree Brown folosește exemplul unei persoane care a furat bani pentru a cumpăra alimente pentru a se întreține, scriind că „dacă sistemul rasializat al capitalismului a produs o astfel de inegalitate încât cineva care este flămând și fură o poșetă pentru a-și procura o masă, returnarea poșetei cu scuze sau cu servicii în folosul comunității nu face nimic pentru a aborda acea foame”.brown, adrienne marie. We Will Not Cancel Us: And Other Dreams Of Transformative Justice. AK Press, 2020. În schimb, justiția transformativă necesită „munca de a aborda prejudiciul la rădăcină, în afara mecanismelor statului, astfel încât să putem crește în relația corectă unii cu alții”.
Justiția transformativă se distinge și mai mult de justiția restaurativă prin faptul că, așa cum subliniază mulți activiști și mișcări, aceasta din urmă este mai ușor vulnerabilă la cooptarea de către stat. Deși multe dintre obiectivele justiției restaurative se intersectează sau sunt compatibile cu obiectivele justiției transformative, multe practici de justiție restaurativă tind să funcționeze în limitele structurilor statale existente, cum ar fi în închisori sau prin programe comunitare care implică aplicarea legii. De exemplu, multe inițiative de justiție restaurativă au loc direct în închisori și implică o relație de colaborare cu aplicarea legii sau cu sistemele de justiție sponsorizate de stat. După cum scrie Mimi Kim:Kim, Mimi E. “Anti-Carceral Feminism: The Contradictions of Progress and the Possibilities of Counter-Hegemonic Struggle”. Affilia 35, no. 3 (2019): 309-326. doi:10.1177/0886109919878276.
O diferență evidentă între justiția restaurativă și justiția transformativă constă în întrebarea dacă este sau nu necesară implicarea sistemului de justiție penală în gestionarea răspunsurilor la cazurile de vătămare corporală sau violență. Dependența de sistemele de justiție formalizate sau statale sau colaborarea cu acestea distinge abordările justiției restaurative de cele transformative. Astfel, deși justiția restaurativă și justiția transformativă pot avea fundamente ideologice și obiective similare, setul lor de abordări și tactici poate fi destul de divergent.